Web Toolbar by Wibiya

sâmbătă, 8 decembrie 2012

COMENZI CMD

-ipconfig /all - pentru XP -arata setarile conexiunii, ip, mac, dns, gateway
-winipcfg - pentru 98, 2000, ME - idem
-getmac - afiseaza mac-ul placii de retea
-ping -t xxx.sss.xxx.sss - test de comunicare intre 2 ip-uri (nu stiu daca este corect)
tracert xxx.sss.xxx.sss - afiseaza "traseul" catre un ip dat
- arp -a vezi mac-urile computerelor conectate la pc tau (nu stiu daca este corect)
-netstat -a vezi ip-ul celui conectat la tine.
-ipconfig /release - un fel de reset al comenzii ipconfig

-ipconfig /renew - un "refresh" al conemzii ipconfig
-pathping - verifica latenta si pierderile de pachete cu fiecare hop intre masina de pe care se da si ip-ul testat.
net share - vezi ce share ai in retea
-Nameserver - NameServer sau numit. Este un proces UNIX ce converteste numele gazda intr-o adresa Internet pentru TCP/IP

-Resolve - Procesul in TCP/IP ce trimite cererile catre DNS pentru convertirea numelui gazda intr-o adresa Internet [precum 80.96.148.20]

-Whois - Un serviciu ce poate fi folosit pentru aflarea informatiilor privind utilizatorii inregistrati pe un server sau a altor informatii despre retea.
-IP - Internet Protocol. Partea IP a TCP/IP; protocolul utilizat pentru rutarea pachetelor pe Internet, de la sursa catre destinatie.
-Net view (vezi PC active din retea)

BIOS (Basic Input/Output System)

   BIOS-ul care se traduce: (Basic Input/Output System) el este pentru multi o necunoscuta, in timp ce altora le ofera mijloace de a creste performanta sau stabilitatea unui sistem. Acest BIOS se ocupa dupa cum ii spune si numele cu operatiile de baza executate de un calculator. Sistemele de operare mai vechi executau majoritatea operatiilor prin intermediul functiilor puse la dispozitie de catre BIOS. In zilele noastre, insa, sistemele de operare moderne folosesc propriile rutine pentru a executa unele din operatiile respective.
 Incep cu acest articol un serial dedicat explicarii fiecarei optiuni in parte din BIOS insotite de asemenea de sfaturi privind cresterea performantei sau stabilitatii sistemului.

Cu toate acestea, BIOS-ul inca nu poate lipsi dat fiind ca foarte multe setari ale componentelor hardware se fac aici, el reprezentand liantul dintre componentele hardware si sistemul de operare. De aceea, un BIOS prost configurat poate incetini foarte mult un sistem in timp ce un BIOS bine setat il poate face mai rapid. Viteza si stabilitatea unui sistem depinde de foarte multi factori si nu sunt intotdeauna influentate direct de cumpararea celor mai scumpe si mai performante componente. Imi vine in minte acum placa MSI K7T266 care, cu versiunea 1.0 a BIOS-ului era destul de instabila si nu avea o performanta notabila. Cu toate acestea, o data cu versiunea 1.3 a BIOS-ului toate aceste probleme s-au rezolvat ceea ce demonstreaza ca de foarte multe ori conteaza si software-ul, nu numai hardware-ul.

De obicei, BIOS-ul este structurat in urmatoarele sectiuni majore:
Standard CMOS Setup
BIOS Features Setup (Advanced BIOS Features)
Chipset Features Setup (Advanced Chipset Features)
Power Management Setup
PNP/PCI Configuration
Integrated Peripherals
Hardware Monitor Setup

Sa incepem cu Standard CMOS Setup. Aici se regasesc optiunile referitoare la configurarea orei si a datei calculatorului, precum si cele referitoare la unitatile de stocare interne (harddisk-uri, unitati CDROM-uri, ZIP sau de banda, etc.) BIOS-urile moderne dispun tot in aceasta sectiune si de functiile de autodetectare a harddisk-urilor in timp ce versiunile mai vechi de BIOS aveau o sectiune speciala denumita IDE HDD Auto Detection. De regula o detectare automata a unitatilor de stocare este de ajuns, cu toate ca BIOS-ul permite si modificarea manuala a specificatiilor harddisk-urilor.

Trecem acum la sectiunea BIOS Features Setup sau Advanced BIOS Features cum se mai intalneste ea in anumite versiuni de BIOS. In momentul de fata exista trei tipuri de BIOS-uri folosite: Award, Award cu interfata Phoenix si AMI BIOS. Voi incerca sa va prezint numele sub care se regasesc diversele optiuni in toate trei variantele de BIOS (intre paranteze), insa este foarte posibil sa gasiti o anumita setare cu alt nume in versiunea de BIOS al placii voastre de baza. Acestea fiind zise, sa incep cu prezentarea setarilor din BIOS Features Setup.

Virus Warning (Anti-Virus Protection)
 Optiuni: Enabled / Disabled / ChipAway
 Activarea acestei optiuni duce la aparitia unui mesaj de atentionare din partea BIOS-ului in momentul cand un program incearca sa scrie ceva in sectorul de boot sau in tabela de partitii a unui harddisk. De obicei acest comportament este asociat cu virusii de boot, de unde vine si denumirea acestei optiuni. Cu toate acestea, activarea acestei optiuni poate cauza probleme in anumite situatii, una dintre acestea fiind instalarea Windows 95/98. Aproape de finalul instalarii, sistemul de operare incearca sa actualizeze sectorul de boot al harddisk-ului si ca urmare BIOS-ul incearca sa afiseze un mesaj de avertizare. Dat fiind ca instalarea Windows-ului decurge intr-un mod grafic, iar mesajul BIOS-ului este afisat intr-un mod text declansarea afisarii acestui mesaj duce la blocarea instalarii Windows-ului. Unele placi de baza dispun de propriul lor cod de detectie a virusilor de boot, denumit ChipAway. Ca urmare a activarii optiunii ChipAway intra in actiune acest mecanism de protectie impotriva virusilor de boot, care este putin mai avansat decat cel implicit. Aceasta functie este complet inutila in cazul harddisk-urilor SCSI sau care functioneaza pe un controller cu un BIOS separat (cazul controllerelor cu functii RAID).
Quick Boot (Quick Power On Self Test)
Optiuni: Enabled / Disabled
 Daca este configurata ca “Enabled” permite micsorarea timpului in care un sistem booteaza prin scurtarea sau chiar sarirea anumitor teste facute la initializarea sistemului. De exemplu, daca este setata pe “Disabled” memoria este testata un timp mai indelungat pentru detectarea eventualelor erori. Este recomandat ca aceasta optiune sa fie setata pe “Enabled” in lucrul de zi cu zi, dar sa fie trecuta pe “Disabled” in momentul in care adaugati o componenta noua in calculator.
 1st Boot / 2nd Boot / 3rd Boot (First Boot Device / Second Boot Device / Third Boot Device)
Optiuni: Disabled / IDE-0 / IDE-1 / IDE-2 / IDE-3 / Floppy / ARMD-ZIP / CDROM / SCSI / Network
 Aceasta optiune configureaza ordinea unitatilor de stocare pe care BIOS-ul va cauta un sistem de operare valid. 1st Boot reprezinta prima unitate de stocare pe care va fi cautat un sistem de operare. In cazul in care sistemul de operare nu este gasit pe aceasta unitate, se trece la cele setate la 2nd Boot respectiv 3rd Boot. In cazul placilor de baza care mai au integrat un controller suplimentar (RAID), optiunea SCSI este inlocuita cu una EXT. La alegerea acestei optiuni ramane in sarcina BIOS-ului controller-ului suplimentar sa aleaga pe care din unitatile de stocare de pe acel controller va fi cautat sistemul de operare.

In unele versiuni de BIOS, aceste trei optiuni sunt inlocuite de una singura, denumita Boot Sequence. Aceasta dispune de setarile:
A, C, SCSI/EXT
C, A, SCSI/EXT
C, CD-ROM, A
CD-ROM, C, A
D, A, SCSI/EXT
E, A, SCSI/EXT
F, A, SCSI
SCSI/EXT, A, C
SCSI/EXT, C, A
A, SCSI/EXT, C
LS/ZIP, C

si are aceeasi functionalitate ca si optiunea explicata mai sus.

Try Other Boot Devices
Optiuni: Yes / No
 In cazul in care aceasta optiune este setata pe “Yes” si nu a fost gasit nici un sistem de operare pe prima unitate de stocare pe care se face cautarea, aceasta continua cu celelalte doua unitati. Daca optiunea este setata pe “No” atunci cautarea se va opri in momentul in care nu a fost gasit un sistem de operare pe prima unitate de stocare.
S.M.A.R.T. for Hard Disks (HDD S.M.A.R.T. Capability)
Optiuni: Enabled / Disabled
 Aceasta optiune activeaza sau dezactiveaza suportul pentru tehnologia S.M.A.R.T. (Self Monitoring Analysis And Reporting) care permite detectarea erorilor care pot apare la harddisk-uri in timpul functionarii. Activarea sau dezactivarea acestei optiuni nu au nici un fel de efect asupra performantei harddisk-urilor. Este recomandat ca aceasta optiune sa fie configurata ca “Enabled” pentru a permite detectarea din timp a eventualelor erori.
Boot Up NumLock Status
Optiuni: On / Off
 In cazul in care aceasta optiune este setata pe “On” va fi activata functia Num Lock ceea ce va permite folosirea tastelor numerice din dreapta tastaturii pentru introducerea de cifre. In caz contrar, Num Lock va fi dezactivat in momentul bootarii ceea ce duce la posibilitatea folosirii tastelor numerice in modul cursor (pentru controlul cursorului).

Floppy Drive Swap
Optiuni: Enabled / Disabled
 Aceasta optiune foloseste la schimbarea aranjarii logice a floppy disk-urilor in cazul in care dispuneti de doua astfel de unitati. Ca urmare, setarea pe “Enabled” a acestei optiuni duce la inversarea literelor celor doua unitati de discheta, A: devenind B: si invers. Functia aceasta poate fi folosita si daca se doreste boot-area de pe a doua unitate de discheta, dat fiind ca BIOS-ul nu stie sa incarce sistemul de operare decat de pe unitatea A:.
Floppy Drive Seek (Boot Up Floppy Seek)
Optiuni: Enabled / Disabled
 Optiunea activeaza sau dezactiveaza verificarea unitatii de discheta in momentul initializarii sistemului. In cazul in care nu este gasita o unitate de discheta va fi afisat un mesaj de eroare. Este recomandata setarea “Disabled” pentru a creste viteza de bootare a sistemului.
Password Check (Security Setup)
Optiuni: Setup / System
 Aceasta optiune indica in ce moment este ceruta introducerea parolei setate in sectiunea “Password Setting“. In cazul in care a fost aleasa setarea “Setup” parola este ceruta in momentul in care cineva incearca sa intre in BIOS, iar in cazul in care a fost aleasa setarea “System” parola este ceruta in momentul in care se initializeaza sistemul, inainte sa fie afisat altceva pe ecran.
Boot to OS/2 (OS Select for DRAM > 64MB)
Optiuni: Yes / No (OS/2 – Non-OS/2)
 Sistemul de operare OS/2 dispune de alt sistem de management al memoriei mai mari de 64MB decat celelalte sisteme de operare, asa ca daca folositi OS/2 activati aceasta optiune. In caz contrar, setati aceasta optiune pe No (Non-OS/2).
L1 Cache (CPU Internal Cache)
Optiuni: Enabled / Disabled
 Rolul acestei optiuni este de a activa respectiv dezactiva memoria cache Level 1 a procesorului. Aceasta functie poate fi utila in cazul in care s-a facut overclocking si sistemul nu este stabil pentru a se determina cauza acestei instabilitati. In cazul in care dezactivarea memoriei cache duce la cresterea stabilitatii inseamna ca memoria cache nu poate functiona la viteza la care se face overclocking-ul. Cu toate acestea, viteza sistemului scade drastic odata cu dezactivarea acestei functii, astfel ca este recomandata setarea pe “Enabled” a acestei optiuni.
L2 Cache (External Cache)
Optiuni: Enabled / Disabled
 Aceasta optiune are aproximativ acelasi rol ca si cea precedenta cu mentiunea ca se refera la memoria cache Level 2 a procesorului. Din nou, recomandarea pentru aceasta optiune este: “Enabled“, dezactivarea ei ducand la scaderi drastice ale performantei sistemului.
CPU L2 Cache ECC Checking
Optiuni: Enabled / Disabled
 Aceasta optiune activeaza sau dezactiveaza functia de verificare ECC a memoriei cache Level 2 (in cazul in care aceasta dispune de bitul de paritate). Activarea acestei optiuni permite detectarea erorilor aparute la citirea/scrierea in memorie si chiar corectarea erorilor de un singur bit in cadrul unei secvente de 8 biti. Mai mult, ECC are tendinta de a stabiliza un sistem in care procesorul este overclockat. Majoritatea procesoarelor moderne contin memorie cache Level 2 cu suport pentru verificare ECC. Este recomandata setarea “Enabled” pentru ca aceasta creste in multe cazuri stabilitatea si overclockabilitatea unui sistem.

Processor Number Feature
Optiuni: Enabled / Disabled
 Aceasta optiune apare in cazul instalarii unui procesor Pentium III si activeaza sau dezactiveaza posibilitatea de a citi numarul serial al acestor procesoare de catre programe externe.
Gate A20 Option
Optiuni: Normal / Fast
 Aceasta optiune controleaza felul in care este folosita Gate A20 pentru a accesa memoria de peste 1MB. In trecut pentru aceasta functie era folosit controller-ul de tastatura care este destul de lent. Chipset-urile moderne au preluat aceasta functie pe care o realizeaza mult mai rapid decat controller-ul de tastatura. Dat fiind ca sistemele de operare din seria W9x inca mai trec destul de des din mod neprotejat in mod protejat si aceasta trecere se face folosind functiile din BIOS, este recomandata folosirea setarii “Fast” care are ca urmare realizarea acestei functii de catre chipset. Multe dintre placile de baza moderne nici nu mai afiseaza aceasta optiune in BIOS, activand implicit modul Fast.
IDE HDD Block Mode
Optiuni: Enabled / Disabled
 Cu ajutorul acestei optiuni se pot transfera date dinspre/inspre harddisk folosind blocuri mai mari de octeti. Daca este activata, optiunea permite transferul a pana la 64KB de informatii intr-o singura intrerupere, spre deosebire de maxim 512 bytes in cazul in care optiunea este dezactivata. In sistemul de operare Windows NT pana la aparitia Service Pack 2, activarea acestei optiuni putea duce la erori la transferul de date cu harddisk-ul. In toate celelalte cazuri activarea acestei optiuni duce la marirea cu mult a performantelor harddisk-ului si de aceea recomandarea este ca aceasta functie sa fie setata pe “Enables“. Unele placi de baza moderne nu mai au aceasta functie, ea fiind direct activata.
Typematic Rate (Chars/Sec)
Optiuni: 6 / 8 / 10 / 12 / 15 / 20 / 24 / 30
 Aceasta optiune configureaza rata la care va fi repetata afisare unei taste la apasarea continua a acesteia.

Typematic Rate Delay (Msec)
Optiuni: 250 / 500 / 750 / 1000
 Valoarea aleasa reprezinta durata in milisecunde care trece de la apasarea unei taste pana in momentul in care caracterul respectiv va incepe sa fie afisat repetat.
Assign IRQ for VGA
Optiuni: Enable / Disabled
 Majoritatea placilor video moderne au nevoie la functionare de folosirea unei intreruperi IRQ. Ca urmare dezactivarea acestei functii duce la nefunctionarea respectivelor placi video. Este recomandata verificare cartii tehnice a placii video pentru a stabili daca aceasta are nevoie de IRQ sau nu.
Video BIOS cacheable
Optiuni: Enabled / Disabled
 Daca este activata aceasta optiune, BIOS-ul placii video este copiat in memoria RAM a sistemului pentru un acces mai rapid. Cu toate acestea, sistemele de operare moderne ocolesc complet BIOS-ul placii video apeland direct functiile hardware ale acesteia. Ca urmare nu este inregistrata nici o crestere a performantelor odata cu activarea acestei functii. Ca urmare, recomandarea pentru aceasta optiune este: “Disabled” pentru a economisi cativa kilobytes de memorie.
System BIOS cacheable
Optiuni: Enabled / Disabled
 Aceasta functie are aproape acelasi rol ca si cea precedenta, numai ca se refera la BIOS-ul placii de baza. Dupa cum spuneam la inceput, insa, sistemele de operare moderne nu mai folosesc BIOS-ul pentru operatiile cu diversele componente hardware, astfel ca nici in acest caz activarea acestei optiuni nu mareste performanta. Ca urmare, recomandarea pentru aceasta optiune este: “Disabled“.

joi, 6 decembrie 2012

Placa de Sunet

O placă de sunet  este un dispozitiv hardware care facilitează intrarea și de ieșirea semnalelor audio de la un computer prin intermediul aplicațiilor specializate. Placa de sunet poate fi și o interfață audio externă (folosită de alte echipamente electronice) care utilizează software pentru a genera un sunet. Aceste dispozitive bazate pe software sunt mai bine cunoscute sub numele de interfețe audio.
Utilizările tipice ale plăcilor de sunet includ furnizarea de componente audio pentru aplicații multimedia, cum ar fi compoziția de muzică, editare video sau prezentări audio, educație și divertisment (jocuri) și proiecție video. Majoritatea computerelor au placa de sunet incorporată în placa de bază, în timp ce altele (cele din primele generații) necesită plăci audio atașate la placa de bază.

GENERALITATI:

    Plăcile de sunet oferă de obicei un convertor digital-la-analogic (DAC - Digital-to-Analog Converter) care convertește date digitale ȋnregistrate sau generate ȋn format analogic. Semnalul de ieșire este conectat la un amplificator, caști sau la un dispozitiv extern folosind interconectori standard cum ar fi conectorii TRS sau RCA. Ȋn cazul ȋn care numărul și dimensiunea conectorilor este prea mare pentru spațiul de dispunere a conectorilor necesar unei extensii de la spatele calculatorului, aceștia vor fi dispuși ȋntr-o cutie exterioară sau se va ocupa un spatiu ȋn plus care va bloca spațiul de expunere a conectorilor a unui alt card de expansiune.
Mai multe carduri avansate includ de obicei mai mult de un chip de sunet pentru a asigura rate de date mai mari și funcționalități multiple simultane. Reproducerea semnalelor digitale este de obicei făcută cu DAC-uri multi-canal, care sunt capabile de exemple digitale multiple simultane la vârfuri și volume diferite sau este făcută prin aplicarea opțională de efecte ȋn timp real cum ar fi filtrarea. Redarea de sunete multi-canal digital poate fi de asemenea utilizată pentru sintetizatoare de muzică.

Canalele AUDIO:

O caracteristică importantă a plăcilor de sunet este polifonia, care este mai mult decât o singură voce distinctă sau un sunet redat simultan și independent și numărul de canale simultane. Acestea sunt destinate ca număr de ieșiri electrice audio distincte, care pot corespunde unui sistem de configurare a boxelor cum ar fi 2.0 (stereo), 2.1 (stereo cu subwoofer), 5.1, etc. Uneori termenii de „voci” și „canale” sunt folosite alternativ pentru a indica gradul de polifonie, nu configurația ieșirilor de boxe.


Placi AUDIO USB:

Plăcile de sunet USB sunt de fapt, cutii externe care se conectează la calculator prin USB. Mai corect, ele sunt denumite interfețe audio și nu plăci de sunet.



  Conectorii de pe plăcile de sunet sunt codati pe culori :

       -ROZ: Intrare audio analogică pentru microfon. Jack de 3.5mm

       -ALBASTRU: Linie de intrare audio analogică.Jack de 3.5mm

       -VERDE:Linie de ieșire audio analogică pentru semnalul stereo principal (boxe frontale sau căști).Jack de 3.5mm

       -MARO:Linie de ieșire audio analogică pentru trecere specială,'Boxele dreapta-stânga'.
Jack de 3.5mm

       -NEGRU:Linie de ieșire audio analogică pentru boxele de surround (de obicei boxele stereo din spate).Jack de 3.5mm
       -PORTOCALIU:Linie de ieșire audio analogică pentru boxa de pe canalul central și pentru subwoofer.Jack de 3.5mm

       -GRI\AURIU:Portul Game / MIDI (Musical Instrument Digital Interface).Jack de 3.5mm





Modemurile

Modemurile sunt dispozitive destinate conectării între calculatoare cu ajutorul liniei telefonice. Pot fi de două tipuri constructive: interne şi externe. Modemurile interne se instalează într-un slot PCI sau ISA având integrat portul serial propriu. Oferă conectări la viteze cuprinse între 600bps şi 56700bms chiar si mai mult. Unele versiuni oferă şi capabilităţi fax şi voice, viteza maximă de primire/trimitere a unui fax fiind de 14400bps.
Modem-urile reprezinta un segment foarte prezent în casele multora dintre noi, ideea de conectare la internet când vrei si fara abonament, pe linia telefonica, fiind des agreata de cei care nu stau zilnic pe internet, ci intra ocazional pentru diferite probleme. Modelul de fata se conecteaza la calculator prin intermediul unei prize USB si se alimenteaza tot prin intermediul acesteia nemaifiind nevoie de prezenta pe birou si a unui alimentator extern. Modem-urile reprezinta un segment foarte prezent în casele multora dintre noi, ideea de conectare la internet când vrei si fara abonament, pe linia telefonica, fiind des agreata de cei care nu stau zilnic pe internet, ci intra ocazional pentru diferite probleme. Modelul de fata se conecteaza la calculator prin intermediul unei prize USB si se alimenteaza tot prin intermediul acesteia nemaifiind nevoie de prezenta pe birou si a unui alimentator extern. Referate similare: Internetul Modem de cablu Servicii de internet Istoria internetului Informatica - internet Lumea Internetului În afara de functiile clasice de modem se poate trimite si fax, optiune ce uneori se dovedeste foarte folositoare, multi dintre utilizatori utilizând aceasta functie cu rol primar. Echipamentul este compatibil cu sistemele de operare MS Windows 98SE/ Me/ 2000/XP. Conectarea la Internet pare de multe ori o treaba usoara.

Nu trebuie decat sa ai un calculator, sa fii conectat la o retea telefonica si, poate cel mai important lucru, sa ai un modem. De multe ori insa, alegerea modemului nu este o treaba tocmai usoara, de aceea iti oferim, in randurile de mai jos, cateva sfaturi care sa iti inlesneasca "misiunea".Un tip de modem mai performant este cel conectat prin reteaua de cablu TV. Modemul de cablu este mai rapid decat cel prin dial-up deoarece abonatul la Internet are conexiune permanenta iar viteza de transfer este mai mare dacat in cazul conexiunii dial-up.Din punct de vedere al componentelor aflate pe placa de modem, modemurile pot fi hardware (executa toate operatiile de modulatie, demodulatie si compresie) sau software, caz in care majoritatea operatiilor cad in sarcina microprocesorului computerului.

Sloturi

sloturi
Pe placa de bază exista sloturi  în care se pot introduce plăci de extensie (modemuri, placi video, plăci de reţea, plăci de sunet, etc). Sloturile pot fi diferenţiate în  funcţie de diferenţele constructive: VL-BUS, ISA, EISA, PCI respectiv PCIE, PCMCIA, AGP. Interfaţa VL-BUS este depăşită, interfaţa ISA este încă folosită cu succes, fiind prezentă pe majoritatea plăcilor de bază de generaţie nouă. PCI este cea mai folosită interfaţă, oferind rate de transfer mari la preţuri rezonabile în prezent. A fost introdusă cu ~5 ani în urmă urmând standardului EISA . PCMICA este destinat utilizatorilor de calculatoare portabile, oferind conectivitate rapidă, autoconfigurare. Aceste plăci sunt extraordinar de mici (şi de scumpe), fiind de mărimea unei cartele telefonice, duble ca grosime.

Toate aceste tipuri de sloturi diferă între ele, există totuşi sloturi PCI/ISA shared în care se pot introduce  plăci PCI sau plăci ISA.
Porturile seriale sunt destinate conectării în exterior a deviceurilor care sunt cam puţine: modem/mouse. Versiunile noi  posedă cache şi o interfaţă ce 'gândeşte' singură degrevând procesorul (UART 16550).
Porturile paralele sunt destinate conectării imprimantelor sau altor dispozitive ce funcţionează pe acest tip de port (scannere, plăci de achiziţie, etc).

Hard Disk-ul

Hard Disk-ul este un dispozitiv electronic-mecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatilă (permanentă) a datelor. Utilizatorul normal nu poate sau nu are voie să despartă discul de circuitele de comandă corespunzătoare, vezi imaginea alăturată; împreună ele formează așa-numita „unitate fixă”, „unitate de disc fix” sau, prescurtat, HDD (de la hard disc drive).Stocarea datelor se face pe o suprafață magnetică dispusă pe platane rotunde metalice rigide (dure). În general discurile dure sunt utilizate ca suport de stocare extern principal pentru servere și calculatoare personale, dar și pentru anumite aparate electronice . Dacă la începuturi capacitatea unui disc dur nu depășea 20 megaocteți (MO) = 20 megabait (MB), un disc dur obișnuit de 2 1/2 țoli poate depăși 1 teraoctet (TO) = 1 terabait (TB)si tot asa.
 Interfaţa pentru hard-disk poate fi inclusă (în cele mai multe cazuri este) pe placa de bază sau poate fi achiziţionată ca  placă de extensie separată. Controllerele pentru hard-disk, ca şi hdd-urile de altfel, pot fi de două tipuri constructive:

 IDE (EIDE) sau SCSI (Small Computer System Interface). Hard-diskurile SCSI necesită un controller special, interfaţa SCSI fiind mai avansată decât EIDE, mai scumpă, cu performanţe mai mari, având avantajul de a putea conecta pe acelaşi controller şi cablu  scannere, hard-diskuri, unităţi floppy, cdrom, etc, un număr total de 8 device-uri SCSI suportate simultan. Avantajele SCSI sunt multiple: poate conecta pe aceeaşi magistrală 8 deviceuri diferite simultan  (IDE - 2 device-uri şi acele HDD sau CD-ROM); lungimea panglicii SCSI - 10-25 m, viteza maximă 80Mb/sec wide ultra2 SCSI; gabaritul redus. SCSI utilizează cozi de mesaje. Mecanismele bazate pe astfel de cozi sunt integrate pe scară tot mai largă în sistemele de operare moderne (WindowsNT). Hard-diskurile SCSI au fost întotdeauna cu un pas în faţa celor IDE, astfel capacităţile au fost mai mari şi viteza de transfer net superioară, cel mai rapid hard-disk IDE actual are o rată de transfer  maximă de 66Mb/sec (UDMA/66). Mărimile hard-diskurilor singulare sunt cuprinse între 20Mb şi 4T. Această capacitate poate fi extinsă prin intermediul discurilor RAID sau prin tehnologia de clustering (conectarea mai multor hdd-uri astfel ca sistemul să le vadă ca fiind unul singur; această tehnologie este folosită şi în procesarea paralelă).

Procesorul

AMD
 Procesorul a evoluat destul de mult in ultima periodata, ceea ce ne bucura enorm dorindune  performanta si rapiditate in tot ceea ce facem la PC. Pai sa povestim umpic despre acest procesor:

      Procesorul încorporează funcțiile unității centrale de prelucrare a informației a unui calculator sau a unui sistem electronic structurat funcțional (care coordonează sistemul) și care, fizic, se prezintă sub forma unui circuit electronic integrat IC cunoscut și sub numele de cip electronic. Reprezintă forma structurală cea mai complexă pe care o pot avea circuitele integrate. El controlează activitățile întregului sistem în care este integrat și poate prelucra datele furnizate de utilizator. Este elementul principal al unui sistem de calcul; cipul semiconductor, care este plasat pe placa de bază numită motherboard (en), este de obicei foarte complex, putând ajunge să conțină de milioane de foarte mici transistoare (microtranzistoare). Procesorul asigură procesarea instrucțiunilor și datelor, atât a celora din sistemul de operare al sistemului, cât și a celora din aplicația utilizatorului, și anume le interpretează, prelucrează și controlează, execută sau supervizează transferurile de informații și controlează activitatea generală a cestorlalte componente care alcătuiesc un sistem de calcul.
INTEL i7
INTEL i7


    Procesorul i386 a fost primul procesor care a inclus 6 faze de execuţie paralelă, la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul execuţiei prin expandarea unităţilor de decodificare a instrucţiunii şi de execuţie într-o bandă de asamblare (pieline) cu cinci nivele, astfel ajungându-se la 11 faze paralele. În plus, procesorul 486 are un cache intern de date şi instrucţiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mări procentul instrucţiunilor ce pot fi executate la viteza de o instrucţiune pe impuls de tact. La acest procesor a fost pentru prima dată integrată unitatea de calcul în virgulă flotantă (coprocesorul) în acelaşi cip cu CPU-ul .
Amd a lansat în aceeaşi perioadă procesorul 486 DX5 cu frecvenţe până la 133, fără prea mult success. Surprinzător, după 486 nu a urmat 586, decât pentru Cyrix şi AMD. Intel a decis să schimbe formatul numelui trecând la Pentium .
Intel dual-core
  Amd a lansat într-o perioadă intermediară procesorul 586, apoi K5. După 586 pentru Cyrix urmând 6x86 .
Amd şi Cyrix au rămas multă vreme într-un con de umbră al lui Intel, mai ales că procesoarele intel Pentium (lansate la frecvenţe de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid, de la frecvenţa de 166 Mhz fiind adăugate instrucţiunile MMX (un set de 57 noi instrucţiuni, patru tipuri noi de date şi un nou set de regiştri pentru a accelera performanţele aplicaţiilor multimedia şi de comunicaţii; MMX se bazează pe o arhitectură SIMD (Single Instruction, Multiple Data), permiţând îmbunătăţirea performanţelor aplicaţiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari şiruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D).
AMD
Fiecare processor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de bază, astfel procesoarele se introduc într-un soclu de pe placa de bază, ce are un număr standard de pini (321)Trebuie amintit că un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare . Plăcile de bază  normale' permit prezenţa unui singur processor, însă sunt producători ce oferă opţiunea de  dual processor'. Astfel în sistemele produse de Digital, HP se pot întâlni între 2-8 procesoare. Problema este ca numai anumite sisteme de operare ştiu sa folosească multiprocesarea (Linux, SunOs, Unix, WindowsNT). Astfel în Windows 9x prezenţa unui processor suplimentar nu va influenţa cu nimic performanţa sistemului. Sistemele multiprocesor sunt folosite în servere sau în staţii de lucru cu flux mare de date (CAD, GIS, etc). Un alt motiv de a folosi un sistem multiprocesor este securitatea oferită. Astfel în cazul unei defecţiuni produse la unul din procesoare conducerea va fi luată de celălalt. .


Exemple:
  • Intel 80486
  • Intel Pentium
  • AMD ATHLON
  • Intel Pentium Pro
  • Intel P7
  • Intel Core Solo și Intel Core Duo, cel din urmă cu 2 nuclee
  • Intel Core 2 Solo și Intel Core 2 Duo, cel din urmă cu 2 nuclee în tehnologie de 48 nm
  • Intel Core i3
  • Intel Core i5 și Intel Core i7, cu 4 nuclee în tehnologie de 45 nm
  • Intel Atom,  pentru netbooks





luni, 3 decembrie 2012

Placa Video (Grafica)

     O sa va povestesc cat mai pe scurt despre aceasta componenta atat de iubita de cei care sunt pasionati de jocuri.Deci sa incepem...
    O placă video este un adaptor video ori o placă grafică sau un card de expansiune a cărui funcție este de a genera imagini căte un monitor. Multe plăci video au funcții adăugate, precum redarea accelerată de scene 3D și grafică 2D, adaptor TV tuner, decodare MPEG-2/MPEG-4 sau capacitatea de a utiliza mai multe monitoare (multi-monitor).

Alte plăci video moderne sunt utilizate pentru scopuri mai exigente, precum jocurile PC care evolueaza foarte rapid avand cerinte foarte mari. Plăcile video pot fi integrate in placa de bază la PC-urile mai vechi. Acest cip grafic are de obicei o cantitate mică de memorie și preia o parte din memoria RAM a sistemului principal, reducând astfel memoria RAM totală disponibilă.
Aceasta se mai numește grafică integrată care are un nivel scăzut de performanță și este nedorită de cei ce își doresc să ruleze aplicații 3D. maginile pe care le vedeti pe monitorul vostru sunt realizate din puncte minuscule numite pixeli.
La setarile de rezolutie comune, un ecran afiseaza peste un milion de pixeli, iar calculatorul trebuie sa decida ce sa faca cu fiecare, în scopul creeari unei imagini. Pentru a face acest lucru, are nevoie de un traducator – ceva care preia date binare de la procesor si sa le transforma într-o imagine pe care o puteti vedea

Conexiunile la placa de baza sunt, de obicei printr-una din cele trei interfete:
         -Peripheral Component Interconnect (PCI)
         -Advanced Graphics Port (AGP)
         -PCI Express (PCIe)

PCI Express este cel mai nou dintre cele trei si ofera cele mai rapide rate de transfer între placa grafica si placa de baza. PCIe suporta, de asemenea, utilizarea a doua placi grafice în acelasi calculator.Majoritatea oamenilor folosesc doar una dintre conexiunile de pe placa de baza. Oamenii care au nevoie de doua monitoare pot achizitiona o placa grafica cu capacitate dubla, care împarte desktop-ul intre cele doua ecrane.

La un computer cu doua ecrane, placile video PCIe-enabled ar putea suporta, teoretic, patru monitoare. Fata de conexiunile pentru placa de baza si monitor, unele placi grafice au conexiuni:
1.Ecran TV: TV-out sau S-video
2.Camere video : viVo sau video in/video out
3.Camere digitale: FireWire sau USB




O placa grafica high-end este foarte usor de gasit. Ea are multa memorie si un procesor rapid. Adesea are un aspect mai atragator decât orice altceva, asta fiind o caracteristica pentru a ajunge în interiorul computerului. Multe placi video de inalta performanta au ilustratii, ventilatoare sau radiatoare decorative. CPU-ul computerului si placa de baza joaca, de asemenea, un rol important, deoarece o placa grafica foarte rapida nu poate compensa incapacitatea unei placi de baza de a furniza datele rapid. In mod similar, conexiunea placii la placa de baza si viteza la care poate obtine instructiuni de la procesor afecteaza performantele sale.
Aproape toate plăcile de bază permit dezactivarea graficii integrate prin intemediul BIOS-ului. Pentru acest lucru este necesar ca placa de bază să fie prevăzută cu suport AGP, pentru atașarea unei plăci video.

Tipuri de Memorii RAM

Cunoscute sunt 3 tipuri mari de memorii RAM... pai sa vedem care sunt :

1.SDRAM (Synchronous DRAM): SDRAM-ul funcţionează pe o frecvenţă de la 66 MHz până la 133 MHz (PC133) oficial; neoficial poate ajunge până la 180 MHz.Dynamic random access memory (DRAM) este un tip de memorie cu acces direct care stochează fiecare bit. Este cel mai vechi tip de RAM, se mai întâlneşte doar la computerele vechi.

2.Double data rate, un mod de transfer pentru informații pe magistrala PC-ului. o DDR SDRAM o DDR2 SDRAM o DDR3 SDRAM Rata de transfer de date a DDR-ului este practic dublă decât cea a SDRAM-ului. DDR-ul funcţionează pe o frecvenţă între 100 MHz (PC1600) şi 400 MHz (PC3200). DDR-ul este fizic incompatibil cu SDRAM-ul. Varianta mai nouă a DDR-ului este DDR2 – funcţionează pe o frecvenţă între 400 MHz şi 800 MHz, este cea mai întâlnită la calculatoarele noi, însă, şi-a făcut apariţia şi DDR3 care funcţionează pe o frecvenţă între 800 MHz şi 1600 MHz şi care este la ora actuală cea mai performantă memorie RAM.
3.RDRAM-ul este o versiune mai scumpă a DDR-ului cu aceleaşi performanţe şi majoritatea producătorilor au renunţat la a o mai dezvolta.

SSD,HDD,SSH - Memory.Ce alegem?

Sa incepem cu SSD-urile:

SSD-urile interne cu interfata PCI , care vin instalate direct pe placa de baza. Sunt cele mai rapide, dar si cele mai piperate la pret. Acestea pot avea viteze de scriere si citire 900Mb/s respectiv 1Gb/s sau mai mult.
SSD (Solid State Drive) este un dispozitiv de stocare a datelor ce folosesc numai microcipuri.
Primele SSD-uri, incep sa-si faca aparitia prin 1950, care aveau memorii de tip DRAM, iar in 2008 acestea au fost inlocuite cu unele de tip NAND.

SSD-urile interne cu interfata SATA , care vin instalate la placa de baza prin intermediul unui cablu cu aceeasi interfata. Specificatiile tehnice difera mult, deasemenea si pretul. Acestea pot avea viteze de scriere si citire de maxim 500Mb/s respectiv 600Mb/s.
 SSD-urile externe  care vin instalate in exteriorul carcasei unui PC, tot prin intermediul unor cabluri.
SSD-urile externe cu tehnologie Wi-Fi , la care te conectezi prin intermediul wirelles-ului.

HDD (Hard Disc Drive), sunt dispozitive electromecanice cu discuri de stocare aflate in miscare.
Vitezele de citire si scriere nu le depasesc pe cele al unui SSD, insa HDD-urile pot avea capacitati de peste 1Tb.
Sunt 2 tipuri : HDD-uri interne si externe .

SSH (Solid State Hybrid) este o combinatie intre SSD si HDD  Seagate a realizat 2 SSH-uri. Unul de 500Gb si altul de 750gb.

Avantaje si dezavantaje :
SSD-urile:au viteza foarte buna, sunt rezistente la socuri, temperaturi, au consum redus, dar dezavantajul acestora sunt durata de viata, capacitatea si pretul inca ridicat.
HDD-urile: sunt foarte accesibile la pret, au capacitati mari, durata de viata este nelimitata, dar dezavantajul acestora o reprezinta rezistenta la socuri, temperaturi, consumul de energie, viteza si zgomotul.
SSH-urile folosesc pentru stocare platane, iar memoria flash este folosita pentru pornirea sistemului de operare si la rularea unor aplicatii. Aceste SSH-uri pot fi avantajoase doar pentru laptop-uri, datorita vitezei mai bune fata de un HDD, si capacitati mai mari fata de un SSD .

Ventilarea Unitatii Centrale.

Cooler

Fiecare carcasa (in general) are in “dotare” 1-2 pana la 5 (poate si mai multe) locasuri pentru ventilatoare. Acelor locasuri este bine sa le atasati cate un ventilator si ideal ar fi sa puneti si cate o sita care sa protejeze compontele de praf. Nu e o investitie chiar atat de costisitoare dar este extrem de benefica.

Cu totii investim sume importante in propriul computer pentru a avea performanta dorita , spre exemplu cumparam un procesor puternic dar fara un cooler pe masura si utilizam tot felul de alte variante ieftine care ne diminueaza performanta la care visam cand am cumparat procesorul. Ventilarea este foarte importanta pentru functionarea optima a computerului, fiid responsabila de temperaturile care se ating in cursul lucrului la PC si intrun final de performanta data de PC.

Este important ca spatiul in carcasa unitatii sa fie cat mai mare , incercand sa se pozitioneze cablurile aferente cat (mai mascate) mai pe peretii unitatii , marinduse volumul de aer care poate circula cu viteza mai mare si fara obstacole favorizanduse racirea componentelor.
De aceea trebuie sa asiguram un flux de aer optim pentru mentinerea unor temperaturi medii atat in stadiul de sarcina cat de rulaj normal al PC-ului. O unitate cand o cumparam in general are cel putin 2 ventilatoare si anume cel de la procesor si cel de la "SURSA".
Daca fabricantul a stabilit ca sunt necesare 2 ventilatoare pentru configuratia unitatii respective este ok. In cazul in care intervenim cu modificari asupra componentelor "HARDWARE" este bine sa reeavual acea configuratie referinduse la numarul de ventilatoare, si fluxul de aer.
Nu trebuie nici sa exageram cu numarul de coolere, deoarece ele in timp produc zgomot care duce la disconfort.
Air Circulation



Va recomand sa folositi un program pentru masurarea temperaturii componentelor unitatii. 
Program: EVEREST



PC-ul nu porneste?-- Posibile cauze



Salutari :)
1.Sursa. In primul, in cazul in care calculatorul nu mai vrea sa porneasca trebuie sa verificam "Sursa" calculatorului numita "Sursa de alimentare" sau "Alimentator" care ar putea fii incapabila sa dezvolte atata putere pentru a alimenta toate componentele sistemului. Desugur ca sursa joaca rol si de siguranta unitatii centrale (adica in cazul unui soc de curent ia suporta toate pagubele protejand restul componentelor unitatii. Bineinteles ca mai exista si exceptii).
Pentru a verifica daca aceasta "Sursa de alimentare" nu are puterea necesara pentru a alimenta toate componentele sistemului nostru trebuie sa desfacem carcasa unitatii calculatorului si sa deconectam pe rand cate o componenta ( CD-ROM - HDD etc.). In cazul in care dupa deconnectarea componentelor si o incercarea de repornire a calculatorului , ruleaza (deci sistemul se deschide este functional ) , inseamna ca "Sursa de alimentare" este vinovata . In acest caz va ramane doar sa schimbati sursa cu una Functionala sau sa incercati sa o reparati intrun sediu specializat (ceea ce nu e tocmai recomandat, dar depinde de ce sa intamplat cu ea)

2.Placa de baza. Trebuie sa va asigurati ca ea este bine izolata de carcasa , pentru a nu se crea scurt-circuite care ar modifica functionarea sistemului in conditii optime... aceasta poate fi si aspirata de praf.


3.O alta problema care ar putea afecta deschiderea calculatorului este amplasarea incorecta a memoriilor calculatorului in slot si anume Memoria RAM care ar duce la o functionare defectuoasa a calculatorului. Solutia: Trebuie resetat BIOS-ul prin ridicarea pentru cateva secunde a jumper-ului corespunzator de pe placa de baza.




5.   O a doua solutie este scoaterea bateriei de alimentare a CMOS-ului pentru aproximativ 1-2 minute. 4.Ar putea fi din cauza configurarii neadecvate a parametrilor de functionare a acestora eroarea putand fi detectata foarte usor in urma atentionarii de catre BIOS , prin emiterea unor semnale sonore care difera in functie de producator. Vezi jos...


6.Calculatorul ar putea sa nu porneasca si datorita Cooler-ului de pe procesor datorita montarii lui necorespunzator sau defectarii acestuia ori imbacsirii cu praf si va putea provoca inchiderea definitiva a calculatorului sau doar restartarea acestuia.

duminică, 2 decembrie 2012

Noul Windows 8

        După multe luni în care s-a vorbit despre Windows 8, Microsoft a lansat în mod oficial cel mai recent sistem de operare. Compania se află în fața celei mai radicale schimbări din istoria sistemelor de operare Windows de până acum. Interfața Windows 8 este total diferită față de cea cu care s-au obișnuit în mod tradițional utilizatorii Windows. Windows 8 vine cu noi funcționalități, iar una dintre cele mai mari schimbări este faptul că se adresează în mod special utilizatorilor de dispozitive cu ecrane touchscreen. Windows 8 este primul sistem de operare al Microsoft care suportă comenzi prin intermediul touchscreen-ului.

Conform tradiţiei Microsoft, fiecare versiune nouă de Windows vine cu cerinţe de sistem mai exigente decât cea pe care o înlocuieşte, obligând utilizatorii la investiţii suplimentare pentru actualizarea configuraţiei PC-urilor deţinute, sau înlocuirea completă a acestora cu modele de generaţie mai nouă.
Din fericire Windows 8 pune capăt acestei tradiţii, promiţând să ruleze în condiţii la fel de bune şi pe hardware-ul existent, indiferent dacă a fost creat pentru Windows 7 sau predecesorul său, Windows Vista. Conform informaţiilor furnizate chiar de Microsoft, tot ce avem nevoie pentru a ne bucura de o experienţă fluentă cu Windows 8 este:
     
  • Un procesor la 1 GHz, atât pentru versiunea de Windows 8 pe 32 biţi, cât şi cea pe 64 biţi
  • 1 GB memorie RAM pentru versiunea pe 32 biţi a sistemului de operare şi 2 GB RAM pentru cea de 64 biţi.
  • Harddisk sau SSD cu capacitatea de minim 16 GB, sau 20 GB dacă preferăm versiunea pe 64 biţi a sistemului de operare.
  • Placă video compatibilă cu API-ul DirectX 9 şi specificaţiile WDDM 1.0
  • Din păcate pentru o experienţă completă cu Windows 8 avem totuşi nevoie de un ecran cu interfaţă multi-touch, facilitate absentă pentru majoritatea PC-urilor actuale.
     



Windows XP merge greu

   
Ai intampinat deseori probleme legate de viteza de reactie a PC-ului tau nu ? Ei primul lucru la care sa ne gandim este windowsul , care uneori chiar are nevoie de unele "reparatii" sa le zicem asa.






Performanta Windows XP:

- Incearca sa schimbi calitatea culorilor trecand de la 32 de biti la 16 biti. Acest lucru il poti face urmand pasii: Click dreapta pe Desktop -> Properties -> Settings iar la Color Quality sa fie pe Medium (16 bit). - Defragmenteaza Harddisk-ul: Click dreapta pe partitia unde ai instalat Windows -> Tools -> Defragment Now... -> Defragment
- Cick dreapta pe My Computer -> Properties -> Advanced -> Performance -> Settings si aici bifezi optiunea Adjust for best performance. Ok -> Ok. - Scoate imaginea de fundal (wallpaper-ul) de pe desktop pentru a mai elibera din memoria RAM. - Vezi ce programe pornesc la startup si inlatura-le pe cele care sunt inutile. - Incearca sa cureti registrii cu programe gen registry-cleaner, cauta pe Google: registry cleaner - PC-ul poate functiona cu greutate si din pricina virusilor, asa ca scaneaza-ti calculatorul cu un antivirus (Kaspersky, Nod32, AVG, BitDefender, PC-Cillin, Norton, etc). - Daca si dupa ce ai urmat sfaturile de mai sus calculatorul merge in continuare greoi, atunci e cazul sa reinstalezi Windows-ul.

Iar daca nici reinstalarea windowsului nu va rezolva problema , ne putem gandi la lucruri mai complicate legate de componentele "hardware".

Efectele prafului asupra PC-ului

Salutari ... Azi vom curata impreuna unitatea centrala care ne poatra in spatiul virtual si ne da toate informatiile pe care le dorim... deci trebie sa ii multumim intrun fel nu ? :) Praful este cel mai mare daunator al unui PC. Operatiunea de curatare trebuie realizata macar odata la 6 Luni.
 !!! Inainte de a trece la treaba, asigurativa ca nu se afla in perioada de garantie si ca puteti umbla in interior; decuplati unitatea de la sursa de curent si desfaceti capacul lateral. mai departe ceea ce va urma va depinde fix de dumneavoastra ,fiid raspunzator de efectul final.!!!
        Praful izolează. Adesea, după luni sau chiar ani, o grămadă de praf se instalează în PC. În special, tandemul procesor-cooler este în pericol, din moment ce foarte mult aer este suflat aici prin fantele înguste ale radiatorului. Praful împiedică eliminarea în siguranţă a căldurii şi poate duce la supraîncălzirea procesorului. Acesta se protejează prin funcţionarea cu o frecvență viteză redusă (throttle). Curăţaţi calculatorul în mod regulat (odată la trei luni) cu un aspirator pentru a împiedica depunerea prafului.



 Curatati si carcasa PC-ului, deoarece unele fac mai mult zgomot din cauza prafului depus.  

Incercati sa nu ajungeti in situatiile de mai jos:
 






















Compontele PC-ului

    

             Calculatorul este o unitate componenta a unui sistem de calcul, care contine: Memoria - locul unde este executat programul. Hard Discul - locul unde este inregistrata toata informatia unui calculator. Procesorul - are rolul de prelucrare (procesare) a informatiei. Monitorul - este unitatea de afisare a informatiilor. Imaginea de pe ecran este prelucrata anterior de o placa video specializata, care este incorporata in calculator. Componentele calculatorului -
Calculatorul personal este folosit acasa, la birou, in laborator, etc. Laptop–ul este de dimensiuni mult mai mici, este mai usor, seamana cu o geanta diplomat, este mai usor de transportat si prezinta avantajul ca poate fi alimentat de la baterii. Componentele calculatorului - Structura calculatorului Un calculator se caracterizeaza prin hardware si software. Hardware–ul reprezinta totalitatea componentelor fizice ale unui calculator. Acestea sunt inutile fara existenta software–ului.

El reprezinta totalitatea programelor care faciliteaza accesul utilizatorului si efectueaza operatiile de prelucrare a datelor. Pentru a introduce date in calculator in vederea prelucrarii, cat si pentru a intra in posesia rezulatatelor, calculatorul se conecteaza la diferite echipamente de intrare (tastatura, scaner, mouse, etc) respectiv, echipamente de iesire (monitor, imprimanta, etc) Elementele componente ale unui calculator: 1. STANDARDELE CARCASELOR UNITATII CENTRALE Carcasa calculatorului este o cutie din metal in interiorul careia se se afla componentele de baza ale unui echipament de calcul. Forma carcasei poate fi de mai multe tipuri. În continuare sunt specificate cateva tipuri mai des intalnite:
• Desktop
• Minitower
• Midtower
• Full Tower
• Slim Book
Pe panoul frontal al carcasei se afla urmatoarele elemente:
 • Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului de calcul, cat si deconectarea acestuia
• Butonul RESET: permite reincarcarea sistemului de operare; memoria de lucru este stearsa ca si cum echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util in cazurile in care echipamentul de calcul s-a blocat sau pentru efectuarea anumitor configurari.
 • Butonul TURBO: permite comutarea intre cele doua frecven]e de lucru ale calculatorului. Apasarea sa este corelata cu afisajul electronic care indica viteza efectiva de lucru. Se prefera lucrul la viteza cea mai mare.
 • Afisajul electronic: indica frecventa de lucru (masurata in MHz) curenta a calculatorului; se coreleaza cu butonul TURBO. La unele echipamente de calcul nu este afisata viteza ci cuvintele HI (viteza cea mai mare) si LO (viteza cea mai mica).
 • Lacasul KEY LOCK: in acest lacas se introduce chei]a prin care poate fi blocata tastatura. Se utilizeaza ca masura de securitate pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o masura foarte eficienta deoarece chei]ele mai multor calculatoare nu difera intre ele si este foarte probabil ca cineva
 • interesat in a accesa echipamentul de calcul sa isi faca rost usor de o cheita.
• Unitatea pentru discheta: lacas pentru introducerea dischetelor
• Unitatea pentru CD-ROM: lacas pentru introducerea discurilor CD-ROM 2. PLACA DE BAZA (Motherboard) Aceasta reprezinta cea mai importanta componenta aflata in carcasa; mai este denumita si placa principala (motherboard). Pe ea se afla aplicate urmatoarele componente: micropocesorul, memoria, alte placi necesare functionarii unor echipamente inserate in locase speciale, numite Sloturi. Printre alte placi exista: placa video, placa de sunet, modemul, placa de retea, etc . Pe langa acestea, porturile seriale si paralele servesc la conectarea unor dispozitive periferice, cum ar fi: mouse–ul, imprimanta, modem – ul. Placa de baza pastreaza legatura si cu celelalte componente ale calculatorului care nu sunt amplasate direct pe ea, prin magistrale (cum ar fi CD-ROM, HDD, FLOPPY DISK). 3. PROCESORUL - CPU Unitatea centrala de prelucrare (CPU) este, in ingineria calculatoarelor, un set de circuite microscopice care reprezinta procesorul cu informatiile principale dintr-un calculator. CPU este in general un singur microprocesor creat de obicei dintr-un disc subtire de material semiconductor, de obicei siliciu, cu milioane de circuite electrice pe suprafata sa. Pe un nivel mai inalt, CPU este de fapt un numar de unitati de prelucrare interconectate care sunt fiecare responsabile pentru un aspect al functiei unitatii centrale de prelucrare. Unitatile centrale de prelucrare standard contin unitati de prelucrare care interpreteaza si implementeaza instructiunile software-ului, realizeaza calcule si comparatii, fac decizii logice (determinand daca o propozitie este adevarata sau falsa dupa regulile Algebrei Booleene), inmagazineaza temporar informatii pentru utilizarea ulterioara de catre alta unitate de prelucrare a CPU, tin evidenta pasului curent in executia programului si permit CPU sa comunice cu restul calculatorului. Principalele caracteristici ale puterii unui procesor sunt: - cantitatea de memorie ce poate fi citita la un moment dat - viteza de executie a operatiilor - numarul de instructiuni diferite ce pot fi executate 4. PLACA VIDEO (Video card) este responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului. Ea este a doua componenta, dupa procesor, care determina puterea unui calculator si de aceea si in cazul ei este recomandat sa nu facem economie atunci cind dorim sa o cumparam. Daca nu dispunem de resurse financiare foarte mari este mai degraba recomandat sa avem un calculator cu un procesor puternic si o PV cu performante medii decit sa avem un procesor cu performante medii si o PV puternica. PV contine un procesor specializat numit GPU (Graphical Processing Unit) sau VPU (Video Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afisarea imaginilor, cealalta parte a acestor calcule fiind facuta de procesorul calculatorului (CPU). Fiecare PV are si o cantitate de memorie inclusa pe ea care este folosita de GPU (de exemplu pentru a stoca texturile suprafetelor intilnite in jocuri). Placa Video se fixeaza pe placa de baza intr-un slot alungit numit slot. Acesta poate fi de tip AGP (cel mai frecvent) sau PCI (foarte putine PV il folosesc in prezent). Modul de transfer a datelor video prin portul AGP este de 1X, 2X, 4X sau 8X dar asta nu inseamna ca un mod de transfer de 8X este de doua ori mai bun decit de cel 4X, ele avind performante apropiate, evident cu un plus de performanta pentru 8X. Placile Video sint construite de multe companii specializate in producerea de piese pentru calculator insa in fapt cea mai mare parte dintre aceste PV au un procesor grafic (GPU-VPU) fabricat fie de NVIDIA, fie de ATI. 5. PLACA DE SUNET (Sound card) Vocea din calculatorul tau care te anunta cand ai primit un nou e-mail este facuta posibila cu ajutorul placii de sunet. De dinaintea aparitii placii de sunet, calculatoarele personale erau limitate la beep-uri dintr-un mic difuzor de pe placa de baza. Spre sfarsitul anilor ’80, placile de sunet au inceput sa lucreze in calculatorul multimedia si au dus jocurile pe calculator la un nivel total diferit. În 1989, Creative Labs a introdus placa de sunet Creative Labs SoundBlaster®. De atunci, multe alte companii au introdus placi de sunet, iar Creative a continuat sa perfectioneze placile Sound Blaster. Anatomia unei placi de Sunet O placa de sunet contine:

Un procesor de semnal digital (DSP) care controleaza computatiile Un convertor digital-analog (ADC) pentru audio ce intra in calculator Memorie read-only (ROM) sau memorie Flash pentru stocare de date Interfata pentru instrumente muzicale digitale (MIDI) pentru conectarea echipamentelor muzicale externe (pentru majoritatea placilor, game portul este folosit de asemenea pentru conectarea unui adaptor MIDI extern) Jack-uri pentru conectarea difuzoarelor si microfonului, la fel si alte intrari si iesiri Un game port pentru conectarea a unui joystick sau gamepad Placile de sunet curente deobicei se instaleaza in slot-ul PCI, pe cand altele mai vechi si ieftine se instaleaza pe bus-ul ISA. Multe din calculatoarele din ziua de azi incorporeaza placa de sunet ca un chipset direct pe placa de baza. Aceasta lasa un slot liber pentru alte periferice. SoundBlaster Pro este considerata factorul standard pentru placile de sunet. Aproape toate placile de sunet de pe piata in ziua de azi includ cel putin compatibilitate cu SoundBlaster Pro.
6. MEMORIA.Timpul maxim de raspuns se refera la intervalul de timp care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Mai exact, intervalul de timp ce se scurge din momentul in care primeste de la microprocesor comanda de citire si momentul in care depune pe magistrala de date valoarea citita (similar este si pentru scriere). Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns. Memorii.Cu cat aceasta valoare este mai mica, cu atat calculatorul este mai rapid.În configuratia unui sistem electronic de calcul in functie de modul in care se realizeaza accesul la memorie, pot fi intalnite simultan doua mari tipuri de memorii: memorii ROM si memorii RAM. Memoria ROM (Read Only Memory – memorie care poate fi doar citita) – este un tip de memorie nevolatila (informatia continuta de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea calculatorului). Este o memorie de tip special, care prin constructie nu permite programatorilor decat citirea unor informatii inscrise aici de constructorul calculatorului prin tehnici speciale Memoriile de tip ROM se clasifica la in functie de modalitatea de scriere a datelor in PROM si EPROM. 1. memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care permit o singura rescriere de programe; 2. memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi sterse si reprogramate din nou de mai multe ori, utilizand tehnici electronice speciale. Programele aflate in ROM sunt livrate odata cu calculatorul si alcatuiesc asa numitul firmware. Calculatoarele din familia IBM – PC contin si o memorie CMOS (de tip RAM, alimentata in permanenta de o baterie pentru a nu-si pierde continutul informational. În aceasta memorie se stocheaza informatii referitoare la configuratia hardware a sistemului electronic de calcul.Daca accesul la memorie este permis atat pentru citire cat si pentru scriere memoria se numeste RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator).

Memoria interna.
ROM (Read Only Memory - Memorie doar citibila) este o memorie care contine informatii (de obicei programe) nemodificabile pe durata utilizarii calculatorului. Memoria ROM este scrisa o singura data, de obicei la fabricarea calculatorului. Acest tip de memorie nu poate fi rescrisa ori stearsa. Avantajul principal pe care aceasta memorie il aduce este insensibilitatea fata de curentul electric. Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cind nu este alimentata cu energie. Memoria ROM este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input Output System) unui PC. In practica, o data cu evolutia PC-urilor acest timp de memorie a suferit o serie de modificari care au ca rezultat rescrierea/arderea "flash" de catre utilizator a BIOS-ului. Scopul, evident, este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor cerinte si realizari hardware ,ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de functionare. Astfel ca in zilele noastre exista o multitudine de astfel de memorii ROM programabile (PROM-Progamable Read Only Memory-, EPROM-Electricaly Eraseable Programmable Read Only Memory-, etc) prin diverse tehnici, mai mult sau mai putin avantajoase in functie de gradul de complexitate al operarii acestora. Componenta ROM-BIOS este livrata de catre firma producatoare a calculatorului in memoria ROM a sistemului de calcul. Imediat ce se porneste sistemul intra in lucru o rutina a acestei componente.Ca regula generala ROM-BIOS egalizeaza toate diferentele constructive ale sistemului de calcul fata de conventiile DOS. BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu poate functiona, acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem si sistemul de operare. Principiul fundamental de realizare a interfetei ROM-BIOS sete acela ca el ofera niste rutine de intrerupere prin care se realizeaza legatura cu toate perifericele legate la sistem. RAM (Random Access Memory - Memorie cu acces aleator) este o memorie volatila, ceea ce face ca informatia continuta aici sa se piarda la decuplarea calculatorului de sub tensiune. Aceasta este memoria care poate fi citita ori scrisa in mod aleator, in acest mod putindu-se accesa o singura celula a memoriei fara ca acest lucru sa implice utilizarea altor celule. In practica este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru prelucrarea tempoarara a datelor, dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia.In memoria RAM se incarca sistemul de operare si programele de aplicatie. Este o memorie cu viteza de acces foarte mare(actual 8-10 ns).Daca in urma cu cativa ani ea era caracterizata dupa timpul de acces(60-70 ns), acum este caracterizata de viteza de bus la care lucreaza cu procesorul(momentan existand memorie functionand pe bus de 66, 100,133 Mhz). Memoria RAM se clasifica in SRAM (Static) si DRAM (Dynamic). 7. HARD-DISC-ul (HDD) serveste drept memorie non-volatila ,mediu de stocare pentru documentele ,fisierele sau aplicatiile utilizatorului. In 1954 IBM a inventat primul hard-disk cu o capacitate, extraordinara pentru acea perioada , de 5MB impartita pe 24 de platane. Cu 25 de ani mai tarziu cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe piata primul HDD pentru calculatoare personale , capabil sa inmagazineze panala 40 MB, ajungand la rate de transfer de 625KBps folosind modul de codare MFM (Modified Frequency Modulation). Acest mod de codare era folosit de vechile FDD-uri (floppy disk drive) sau sisteme de inmagazinare de date .Este destul de greu de crezut ca daca in anul 1980, spatiu de 100 MB pe hard-disk era considerat foarte generos in timp ce in zilele noastre ar fi cu totul nefolositor chiar si numai pentru sistemul de operare. Constructia HDD-ului Denumirea "hard-disk"(disc rigid) arata de fapt proprietatea fizica a discurilor din interiorul carcasei. Aceste discuri se numesc platane si sunt compuse dintr-un substrat si un mediu magnetic . Substratul sau materialul de baza din care este facut platanul trebuie, prin natura lui sa fie un material non- magnetic capabil sa fie prelucrat in forme foarte subtiri (grosimea acestor platane este de ordinul milimetrilor sau chiar mai mici). Astfel, materialele alese pentru realizarea platanelor sunt aluminiul sau o mixtura intre sticla si un material ceramic . Pentru a permite stocarea datelor, ambele parti ale platanului sunt acoperite cu un strat foarte subtire de material cu proprietati magnetice foarte bune (o pelicula de oxid magnetic) sau, mai recent, cu un strat metalizat foarte subtire. Platanul-este de fapt suportul magnetic pe care se stocheaza datele .Dimensiunile (diametrul) acestuia pot fi de 3.5" sau 5.25", cele mai intalnite fiind de 3.5". Materialul de baza din care sunt facute aceste platane, este sticla deoarece este foarte maleabila usor de finisat la dimensiuni mici si rezistenta (in ciuda dimensiunilor extrem de mici) la fortele fizice care actioneaza asupra sa in momentul functionarii. Interiorul hard-disk-ului trebuie ferit de actiunea prafului, presiunea constanta a aerului din interior fiind pastrata cu ajutorul unor filtre.Platanele sunt complet izolate fiind mentinute intr-un vacuum partial. De regula exista doua sau trei platane asezate unul peste altul si fixate de un ax ce roteste tot ansamblul de platane la mii de rotatii pe minut(4000-10000 Rpm).Intre platane exista spatiu, ele nefiind lipite, tocmai pentru a permite capului de citire/scriere (montat pe bratul ce il antreneaza) sa se deplaseze pe toata latimea platanului. 8. UNITATI OPTICE (CD/DVD R/RW): Unitatile de stocare a datelor pe suport optic sunt unitati CD (Compact Disc) sau DVD (Digital Versatile Disc). Acestea pot doar citi (Read) datele stocate sau le pot citi, scrie si re-scrie pe suportul optic (Read Write, Re-write). De retinut ca unitatile DVD pot lucra si cu CD-uri, ceea ce, evident, nu este valabil invers. Performanta unei unitati optice este data de viteza de transfer a datelor, precizata prin numarul care precede "X" in descrierea parametrilor unitatii: 1X, 2X, 4X, pana la 52X in cazul unitatilor CD si pana la 16X in cazul unitatilor DVD. In cazul unitatilor CD, 1X este egal cu o rata de transfer de 0,15 MB/secunda, iar in cazul unitatilor DVD, 1X este egal cu 1,32 MB/secunda (echivalenta: 1X unitate DVD = 9X unitate CD). De asemenea, capacitatea mediului pe care se stocheaza datele este importanta, aceasta fiind de maximum 700 MB pentru CD si de 4,7 GB pentru DVD single-layer (un singur strat), respectiv de 8,5 GB pentru DVD double-layer (dublu strat). In cazul unitatilor optice, trebuie notata importanta calitatii discurilor utilizate, care variaza intre producatori. 9. TASTATURA - Este principala componenta prin care utilizatorul da comenzi calculatorului si introduce date.Comenzile sunt date prin scrierea unor instructiuni specifice.
10. MOUSE-UL - Este folosit pentru ca utilizatorul sa dea comenzi calculatorului. Miscarea mouse-ului pe o suprafata plana determina ca un cursor grafic sa se deplaseze pe ecranul monitorului. Deplasarea mouse-ului determina o anumit miscare a unei mici bile plasate in partea de jos.La randul ei, aceasta antreneaza in miscare niste cilindri care transmit impulsuri catre calculator. Acestea sunt interpretate drept comenzi de deplasare a cursorului pe ecran. Atunci cand acesta ajunge in dreptul, unor anumite imagini, se dau comenzile prin apasarea butoanelor mouse-ului.In finctie de tip, mouse-ul are doua sau trei butoane. De regula se utilizeaza doar doua, cel stang si cel drept. 11. TUNERE TV - Pentru cei mai multi utilizatori de calculatoare care doar isi doresc un televizor si pentru care diagonala acestuia are o importanta secundara, achizitionarea unui aparat propriu-zis devine un nonsens. Este indiscutabil mai convenabila cumpararea unei placi TV al carei pret in general nu depaseste 70-80 USD si care ofera si o serie de avantaje fata de televizoarele obisnuite. Tinand cont de aceste lucruri si de maturizarea care tinde sa se instaleze si in acest segment de piata, am decis ca este timpul pentru o evaluare de tunere TV. Testul a fost impartit in doua categorii:tuner-e simple sub 100 USD si placi grafice cu tuner integrat.Pentru acesta am ales un procesor Intel Pentium III 500 MHz si 64 MB SDRAM PC 100, astfel incat tuner-ele sa nu aiba nici un fel de limitare din partea sistemului.Placa de baza pe care am montat componentele mentionate afost un MSI 6163, iar harddisk-ul lct 8,4Gb.Monitorul pe care tuner-ele si-au etalat imaginile a fost un CTX 1569SE, iar grafica a fost asigurata de un 3D AGPhantom,placa bazata pe un chipset Nvidia Riva TNT2M64 si cu 16MB RAM.Trebuie sa mentionam ca am incercat sa folosim driverele Detonator 3.68 (cea mai recenta versiune disponibila pe site-ul Nvidia la momentul testului) insa toate tuner-ele –nu cele integrate pe placi grafice- au afisat numai imagini “inghetate" in mod overlay,fara sa blocheze sistemul.Singura solutie a fost folosirea unor drivere anterioare.De asemenea, la sistem a mai fost atasat un CD-ROM drive Creative 52x. Deoarece imaginea pe care au afisat-o toate tuner-ele a fost de buna calitate (practic nu au fost diferente) ele folosind parti de RF de la Philips, LG si Temic, aportul principal la evaluare a ramas pe umerii dotarii driverelor (care la unele placi au generat o instabilitate mai mare,la altele mai mica sau chiar nula) si soft-ului care a insotit fiecare placa in parte (capabilitati,comportare in lucru efectiv etc.).Astfel am conectat fiecare tuner pe rand la un circuit de televiziune prin cablu si i–am evaluat posibilitatile in ceea ce priveste receptia, scanarea automata a canalelor, acordul fin, redimensionarea imaginii, dotarea, instalarea si capacitatile software-ului, documentatia, precum si multe alte aspecte. 12. IMPRIMANTA - Cu ajutorul ei se listeaza documente si imagini.In functie de tipul imprimantei, listarea se poate face color sau alb negru. In practice se folosesc trei tipuri de imprimante : A.Imprimante matriceale – au un cap de tiparire de tip mecanic care se deplaseaza inainte si inapoi. Capul are, la randul lui, mai multe ace, prin care se realizeaza tiparirea. Intre hartie si ace « circula » o banda impregnata cu cerneala speciala. Atunci cand acele ating banda. Cerneala este transferata asupra hartiei. B.Imprimante cu jet de cerneala(inkjet) – scriu prin faptul ce arunca un jet de cerneala catre hartie. Cerneala este pulverizata prin niste duze(mici orificii).Mecanismul de tiparire este activat prin intermediul unui cristal piezoelectric care se contracta la primirea unui impuls electric si permite trecerea cernelii prin duza. C.Imprimante laser – folosesc prin imprimare tehnologia laser. Initial un tambur, realizat din substante speciale, are o animita sarcina electrica pe toate suprafata. Asupra lui este dirijat un fascicol de lumina corespunzator unei anumite imagini care urmeaza a fi tiparita.Sarcina dispare de pe suprafetele atinse de lumina. In continuare asupra, tamburului este imprastiat un colorant special.Acesta « umple » suprafetele care au sarcina electrica. Ulterior el este transferat asupra hartiei prin incalzire, obtinundu-se imaginea. 13. SCANNER-UL - Este un dispozitiv care permite sa fie citite pagini obisnuite care contin imagini, texte. Acestea sunt stocate in memoria calculatorului si pot fi transmise prin posta electronica, ca pot fi prelucrate, inserate in alte documente etc. Oricui ii place sa foloseasca poze atunci cand lucreaza pe computer, desi nu are neaparat nevoie de ele. E dificil de lucrat fara o imprimanta si imposibil fara un monitor. Scannerul nu este neaparat necesar, dar, o data ce ati intrat in posesia unuia, veti fi surprins de cat este de util. Puteti crede ca un scanner este bun doar la adaugarea unor poze in scrisori, articole sau proiecte scolare. Dar scannerul poate mai mult. Iata cateva exemple: la transmiterea faxurilor, pentru fotocopiere ocazionala sau pentru a depozita copii ale unor documente vechi. Puteti sa testati, totodata, minunea tehnicii care este recunoasterea caracterelor optice (OCR) - un sistem ce invata computerul sa va citeasca toate scrisorile. Va vom prezenta in continuare diferitele tipuri de scannere existente, pentru a-l alege pe cel care se potriveste cel mai bine nevoilor, spatiului si posibilitatilor dumneavoastra financiare. Apoi va vom explica felul in care puteti folosi la maxim proprietatile aparatului. Indiferent de tipul scannerului ales, veti vedea ca acesta este unul dintre cele mai amuzante accesorii pe care le puteti atasa PC-ului. Desi exista scannere de toate formele si dimensiunile, totusi ele se impart in trei mari categorii: scannere de mana, acannere pentru documente si scannere plane. 14. MODEM-UL - Se foloseste pentru a avea acces la posta electronica si, in general, la internet. El se cupleaza la calculator si la cablul telefonic. Modem-urile sunt de doua feluri :externe – sunt plasate in afara unitatii cenrtrale si interne – se gasesc in interiorul unitatii centrale. Ele au rolul de a converti semnale analogice de pe reteaua telefonica, in semnale discrete de pe caculator, si invers. 15. SWITCH-urile opereaza la nivelul al 2-lea din sistemul OSI. Swichul "invata" adresa MAC pentru fiecare dispozitiv conectat. Switchurile mai pot interconecta folosin protocolul spanning-tree. Acesta permite gasirea celei mai bune cai intre dispozitive formandu-se o strucutura de arbore. Switchurile folosesc un plan de retrimitere al datelor, mult mai rapid decat alta interfata si care da impresia existentei mai multor cai intre aceleasi dispozitive. Odata ce un switch invata topologia retelei printr-un protocol spanning-tree, acesta retrimite datele prin 2 metode. In total exista 4 metode pe care un switch le poate folosi: • Stocheaza si trimite - switch-ul actioneaza ca un buffer si, in mod uzual, realizeaza o insumare pentru fiecare cadru retransmis. • Cut through - Switch-ul doar citeste adresa hardware a cadrului inainte de a o trimite mai departe. Nu exista detector de erori la aceasta metoda. • Fragment free - Metoda incearca sa retina beneficiile ambelor metode prezentate anterior. Se verifica primii 64 de octeti din cadru, stocandu-se informatia legata de adresare. În acest fel cadrul isi va atinge intotdeauna destinatia. Detectia erorilor este lasata in seama dispozitivelor terminale de la nivelele 3 si 4, de obicei fiind vorba de routere. • Adaptive switching - Metoda comuta automat intre cele trei metode precedente. Metoda cut through apeleaza la "stocheaza si transmite" daca portul destinatie este ocupat in momentul sosirii pachetului. Metodele nu sunt controlate de utilizator, constituind sarcinile exclusive ale switch-ului. Tipuri de switch-uri 1. Dupa forma - Montate intr-un rack - Nemontate 2. Dupa posibilitatea de configurare - Neconfigurabile - Configurabile - Inteligente Prima categorie nu poseda interfata de configurare. Ele se regasesc uzual in mediile SOHO (LAN si Small office/Home office). Optiunile de configuratie pentru switch-urile din a doua categorie variaza in functie de producator si de model. Modelele mai vechi utilizeaza o consola seriala. Dispozitivele mai recente folosesc o interfata web (uneori se pot configura si prin intermediul propriilor butoane, desi aceasta situatie nu este una tipica). Switch-urile configurabile se regasesc in retele de dimensiuni medii/mari si prezinta un pret si o calitate mai ridicate. Sarcina de configurare necesita de obicei intelegerea nivelului 2 al retelelor. Caracteristici ale switchului cu management Hardware De obicei pe panoul frontal al switch-ului sunt: - N porturi Ethernet (uzual 10/100 Mbps) - portul consola (port serial pentru configurare folosind CLI) - unul sau mai multe porturi Gigabit Ethernet pentru conectarea switch-ului la un port Ethernet de banda larga (backbone) - unul sau mai multe sloturi pentru utilizarea unui transceiver mini-GBIC pentru conexiunea prin fibra optica la backbone Configurarea acestor switch-uri se poate face prin: - pagina web de configurare, accesand cu un browser adresa IP a switch-ului - Command Line Interface (CLI), folosind o conexiune intre portul serial al calculatorului si portul serial din switch, si aplicatia Hyper Terminal cu datele de configurare furnizate de producatorul switch-ului. VLAN O retea fizica poate fi impartita in mai multe subretele logice independente, numite VLAN-uri. Calculatoarele dintr-un VLAN pot fi conectate in switch-uri diferite din reteaua LAN. Switch-urile care folosesc VLAN-uri creaza o impartire a retelei in domenii de broadcast separate dar fara a avea problemele de latenta ale routerelor, fiind si mai putin costisitoare decat acestea. 16. ROUTER (repartitor). O retea complexa necesita un dispozitiv care nu doar sa cunoasca adresa fiecarui segment, ci sa determine si cea mai buna cale (ruta) pentru transmiterea datelor si filtrarea traficului de difuzare pe segmentul local. Routerele pot comuta si rula (dirija) pachete intre diferite retele. Utilizarea unui router In concluzie, routerul asigura urmatoarele operatiuni : - Dirijarea traficului - Securitatea datelor - Filtrarea pachetelor SURSA 02 Componentele calculatorului - Butonul de pornire al monitorului se gaseste de obicei in partea din fata a monitorului.Porinrea e indicata de aprindrea uni LED langa butonul de pornire. Componentele calculatorului - Ordinea de pornire este: 1. monitorul; 2. unitatea centrala. Componentele calculatorului - Ordinea de inchidere este: 1. unitatea centrala; 2. monitorul. MONITORUL (Display) -dispozitivul cu ajutorul caruia un PC poate prezenta utilizatorului informatii in forma de text sau grafica si este bazat pe un tub catodic sau cristale lichide (LCD). TASTATURA -dispozitivul la introducerea informatiilor ’’in’’ calculator fiind mijlocul principal de dialog al omului cu calculatorul. Orice apasare si eliberare rapida a unei taste provoaca afisarea pe ecranul monitorului a caracterului scris pe aceasta. O tasta mentinuta apasata provoaca afisarea repetata a caracterului pe ecranul monitorului. Unitatea Centrala (UC) -este de fapt ’’creierul’’ care coordoneaza intreaga activitate a unui calculator personal. De aici se solicita informatii pe care uitilizatorul le va introduce de la tastatura sau se afiseaza rezultate pe monitor. Tot in unitatea centrala sunt realizate prelucrarile de date prin executarea unui program. Importanta deosebita a unitatii centrale e evidenta, asadar este usor de inteles de ce caracteristicile principale ale unui calculator personal sunt alte de caracteristicile si parametrii de functionare ai unitatii centrale. Unitatea de memorie (UM) –este montata pe placa de baza a calculatorului si desemneaza componentele de stocare temporara a datelor imediat necesare microprocesorului. Viteza sa de lucru este comparabila cu a microprocesorului. Este alcatuita dintr-un numar mare de celule de memorare, fiecare celula putand memora un bit de informatie. Din punctul de vedere al mentinerii informatiei stocate, memoria interna se clasifica in: Memoria ROM (Read Only Memory), care nu-si pierde continutul la incetarea trecerii curentului electric, dar nici nu poate fi modificata prin programele utilizatorului. Memoria RAM (Random Access Memory), care isi pierde continultul la incetarea alimentarii cu curent electric. Memoria ROM are capacitatea redusa si este folosita pentru a retine informatiile absolute importante despre configuratia calculatorului si functiile de baza din comunicarea acestuia (BIOS-Basic Input Output System). 1.UNITATEA CENTRALA In interiorul ei se gasesc place de baza si anumite componente care permit stocarea si regasirea informatiei.Pe acesta se amlpaseaza microprocesorul(acea piesa dreptunghiulara de cativa centimetri patrati care are rolul de a efectua toate operatiile aritmetice si logice), memoria interna(care are rolul de a memora temporar programele aflate in executie sau asteptare si anumite date) si placi de extensie(care se amplaseaza prin intermediul unor sloturi de extensie). 2.MONITORUL Are rolul de a afisa imagini texte etc. Prin intermediul sau calculatorul transmite mesaje si rezulate utilizatorului .Monitoarele sunt de doua feluri: A.Monitoare CRT,folosesc o tehnologie mai veche, dar care se utilizeaza si astazi. Imaginile se obtin prin dirijarea unui fascicol de electroni intr-un tub, care contine gaz inert aflat la o presiune foarte scazuta, catre un dispozitiv cu sarcina pozitiva.In drumul lor acestia se lovesc de o placa fosforescenta care produce imaginea. B.Monitoare LCD au la baza o tehnologie bazata pe cristale lichide.Ele echipeaza laptop-urile.Laptop-ul este un calculator portabil, extrem de util pentru persoanele care se deplaseaza. SURSA 03 1.INTRODUCERE Un PC (Personal Computer), produs dupa standardele IBM are in exterior vizibile doua module :towerul si monitorul. Se deosebesc apoi perifericele care sunt tastaura, mouse-ul, boxe, joystick, modem extern. Towerul la randul sau are drept rol a tine toate componentele intr-un loc, a le feri de praf, socuri,etc. Este pur si simplu o cutie care la exterior prezinta o serie de butoane ce indeplinesc functii de baza: pornire/oprire, resetare si eventual buton pentru schimbarea frecventei ceasului intern. Ultimele doua butoane nu sunt intilnite la toate carcasele, la carcasele ATX butonul de reset nu mai este prezent in unele cazuri, restartarea revenind in sarcina sitemului de operare si a Bios-ului; in schimb, butonul de schimbare a frecventei a disparut complet de pe carcasele noi, rolul sau fiind activ in cazul procesoarelor din familia i286, i386, i486. Avea rolul de a injumatati frecventa de tact a procesorului sau dimpotriva de a o mari; astfel frecventa putea fi setata la 66 sau 33Mhz, etc. Înainte de a incepe prezentarea detaliata subliniez ca pentru buna functionare a unui calculator nu este responsabila o singura componenta; fiecare componenta participa activ sau pasiv la realizarea unei functionalitati satisfacatoare. 2.PREZENTAREA COMPONENTELOR 2.1 PROCESORUL - Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive, de a imparti sarcini fiecareia, de a coordona si verifica executia sarcinilor primite. Un calculator nu poate functiona fara procesor. Procesoarele au avut evolutie rapida de la 8088,8086…80486, productia fiind asigrata in principal de firma Intel, printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati. Alte firme producatoare sunt AMD, Cyrix, ITD. Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine decat cele produse de Intel si au o arhitectura compatibila cu cele produse de Intel, insa se dezvolta separat. Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de executie paralela, la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de executie intr-o banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele, astfel ajungandu-se la 11 faze paralele. În plus, procesorul 486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul instructiunilor ce pot fi executate la viteza de o instructiune pe impuls de tact. La acest processor a fost pentru prima data integrata unitatea de calcul in virgula flotanta (coprocesorul) in acelasi cip cu CPU-ul. Amd a lansat in aceeasi perioada procesorul 486 DX5 cu frecvente pina la 133, fara prea mult success. Surprinzator, dupa 486 nu a urmat 586, decat pentru Cyrix si AMD. Intel a decis sa schimbe formatul numelui trecand la Pentium. Procesorul Pentium a adaugat o a doua banda de asamblare pentru a obtine performante superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa doua instructiuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat, existand un cache de 8 Ko pentru cod si unul similar pentru date. Pentru imbunatatirea executiei ramificatiilor din programe s-a implementat conceptul de predictie a salturilor, introducandu-se un tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile. Registrele principale au ramas pe 32 de biti, caile interne fiind pe 128 sau 256 de biti, magistrala de date externa – 64 biti. Procesorul Pentium are integrat un controller de intreruperi avansat (APIC) folosit in sistemele multiprocessor. Amd a lansat intr-o perioada intermediara procesorul 586, apoi K5. dupa 586 pentru Cyrix urmand 6x86. Amd si Cyrix au ramas multa vreme intr-un con de umbra al lui Intel, mai ales ca procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid, de la frecventa de 166 Mhz fiind adaugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instructiuni, patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii; MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD (Single Instruction,Multiple Data), permitand imbunatatirea performantelor aplicatiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari siruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D). Dupa Pentium urmeaza Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instructiuni intr-un impuls de tact avand un cache L2 de 256 Kb strans legat de CPU printr-o magistrala dedicata pe 64 de biti. Procesoarele Pentium si Pentium Pro au fost dezvoltate pana la frecvente de 233 Mhz, urmatorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) si Pentium III. Revenind la AMD, a lansat procesorul Amd K6 ce avea in plus 32kb cache level 1 fata de K5. Urmatorul pas a fost AMD K6-2, care a dat o replica MMX-ului de la Intel cu un set de instructiuni numite !3D NOW; trebuie amintit ca si procesoarele K6 au inglobat instructiuni MMX frecventa maxima atinsa fiind de 500Mhz. AMD K6-3 inglobeaza 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substantial Cyrix a ramas in urma, unui 6x86 la 200Mhz corespunzandu-i un Pentium la 150Mhz, pe cand la AMD seria K6 –K62 a fost extrem de reusita, depasind pe alocuri procesoarele Intel la frecvente echivalente. Fiecare procesor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de baza, astfel procesoarele se introduc intr-un soclu de pe placa de baza, ce are un numar standard de pini (321). Pentru a descuraja concurenta, Intel a schimbat modul de conectare a procesoarelor Pentium II-III, conectarea la mainboard facandu-se printr-un nou tip de soclu – Sec – Slot 1; Intel nu a dat drept de productie (licenta) a acestui soclu firmelor AMD si Cyrix. Ca replica, AMD a conceput procesorul AMD K7, ce concureaza direct Pentium II prin frecvente de pana la 900Mhz si cache level 2 –512Ko, pentru un nou tip de soclu–Slot A. Succesul pe piata al procesoarelor Intel a fost datorat faptului ca fiecare nou procesor ingloba functiile precedentului (astfel un Pentium II este capabil de executa cod scris pentr 386) , caracteristici intalniti rar la inceput (1980). Procesoarele Sparc, Alpha, Dec, Risc sunt extrem de scumpe, incompatile cu codul x86, ele fiind in proiectate pentru aplicatii paralele, volum mare de calcul, sisteme multiprocesor. Firma SPARC a lansat de curind procesorul pe 64 biti UltraSparc la 1,5 Ghz. Trebuie amintit ca un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare. Placile de baza ‘normale’ permit prezenta unui singur processor, insa sunt producatori ce ofera optiunea de ‘dual processor’. Astfel in sistemele produse de Digital, HP se pot intalni intre 2-8 procesoare. Problema este ca numai anumite sisteme de operare stiu sa foloseasca multiprocesarea (Linux, SunOs, Unix, WindowsNT). Astfel in Windows 9x prezenta unui processor suplimentar nu va influenta cu nimic performanta sistemului. Sistemele multiprocesor sunt folosite in servere sau in statii de lucru cu flux mare de date (CAD, GIS, etc). Un alt motiv de a folosi un sistem multiprocesor este securitatea oferita. Astfel in cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare conducerea va fi luata de celalalt. 2.2 MEMORIA In configuratia unui sistem de calcul intalnim doua mari tipuri de memorii – RAM si ROM. Memoria este spaliul de lucru primar al oricarui calculator. Lucrand in tandem cu CPU (procesorul) are rolul de a stoca date li de a procesa informatii ce pot fi procesate imediat si in mod direct de catre processor sau alte dispozitive ale sistemului. Memoria este de asemenea legatura dintre software si CPU. Din punct de vedere intern memoria RAM este aranjata intr-o matrice de celule de memorie, fiecare celula fiind folosita pentru stocarea unui bit de date (0sau1logic). Datele memorate pot fi gasite aproape instantaneu (timp de ordinul zecilor de ns) prin indicarea randului si coloanei la intersectia carora se afla celula respectiva. Se deosebesc doua tipuri de memorie: SRAM(Static Ram) si DRAM(Dynamic Ram) . Tehnologia DRAM este cea mai intalnita in sistemele actuale, trebuind sa fie reimprospatata de sute de ori / secunda pentru a retine datele stocate in celulelede memorie (de aici vine si numele); fiecare celula este conceputa ca un mic condensator care stocheaza sarcina electrica. Este prezenta sub doua tipuri de module: SIMM-urile si DIMM-urile. SIMM-ul a fost dezvoltat cu scopul de a fi o solutie usoara pentru upgrade-uri. Magistrala de date este pe 32 biti, fizic modulele prezentand 72 sau 30 de pini. DIMM-ul a fost folosit intai la sistemele MacIntosch dar a fost adoptat pe PC-uri datorita magistralei pe 64 de biti, avand 128 pini. Tipurile de memorie DRAM sunt: FPM (Fast Page Mode), EDO(Extended Data Out), SDRAM. Calculatorul este o unitate componenta a unui sistem de calcul, care contine: Memoria - locul unde este executat programul. Hard Discul - locul unde este inregistrata toata informatia unui calculator. Procesorul - are rolul de prelucrare (procesare) a informatiei. Monitorul - este unitatea de afisare a informatiilor. Imaginea de pe ecran este prelucrata anterior de o placa video specializata, care este incorporata in calculator. Componentele calculatorului - Calculatorul personal este folosit acasa, la birou, in laborator, etc. Laptop–ul este de dimensiuni mult mai mici, este mai usor, seamana cu o geanta diplomat, este mai usor de transportat si prezinta avantajul ca poate fi alimentat de la baterii. Componentele calculatorului - Structura calculatorului Un calculator se caracterizeaza prin hardware si software. Hardware–ul reprezinta totalitatea componentelor fizice ale unui calculator.

Acestea sunt inutile fara existenta software–ului. El reprezinta totalitatea programelor care faciliteaza accesul utilizatorului si efectueaza operatiile de prelucrare a datelor. Pentru a introduce date in calculator in vederea prelucrarii, cat si pentru a intra in posesia rezulatatelor, calculatorul se conecteaza la diferite echipamente de intrare (tastatura, scaner, mouse, etc) respectiv, echipamente de iesire (monitor, imprimanta, etc) Elementele componente ale unui calculator:
1. STANDARDELE CARCASELOR UNITATII CENTRALE Carcasa calculatorului este o cutie din metal in interiorul careia se se afla componentele de baza ale unui echipament de calcul. Forma carcasei poate fi de mai multe tipuri. În continuare sunt specificate cateva tipuri mai des intalnite:
 • Desktop
 • Minitower
 • Midtower
• Full Tower
 • Slim Book
Pe panoul frontal al carcasei se afla urmatoarele elemente:
 • Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului de calcul, cat si deconectarea acestuia
• Butonul RESET: permite reincarcarea sistemului de operare; memoria de lucru este stearsa ca si cum echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util in cazurile in care echipamentul de calcul s-a blocat sau pentru efectuarea anumitor configurari.
 • Butonul TURBO: permite comutarea intre cele doua frecven]e de lucru ale calculatorului. Apasarea sa este corelata cu afisajul electronic care indica viteza efectiva de lucru. Se prefera lucrul la viteza cea mai mare. • Afisajul electronic: indica frecventa de lucru (masurata in MHz) curenta a calculatorului; se coreleaza cu butonul TURBO. La unele echipamente de calcul nu este afisata viteza ci cuvintele HI (viteza cea mai mare) si LO (viteza cea mai mica).
• Lacasul KEY LOCK: in acest lacas se introduce chei]a prin care poate fi blocata tastatura. Se utilizeaza ca masura de securitate pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o masura foarte eficienta deoarece chei]ele mai multor calculatoare nu difera intre ele si este foarte probabil ca cineva
• interesat in a accesa echipamentul de calcul sa isi faca rost usor de o cheita. • Unitatea pentru discheta: lacas pentru introducerea dischetelor
• Unitatea pentru CD-ROM: lacas pentru introducerea discurilor CD-ROM 2. PLACA DE BAZA (Motherboard) Aceasta reprezinta cea mai importanta componenta aflata in carcasa; mai este denumita si placa principala (motherboard). Pe ea se afla aplicate urmatoarele componente: micropocesorul, memoria, alte placi necesare functionarii unor echipamente inserate in locase speciale, numite Sloturi. Printre alte placi exista: placa video, placa de sunet, modemul, placa de retea, etc . Pe langa acestea, porturile seriale si paralele servesc la conectarea unor dispozitive periferice, cum ar fi: mouse–ul, imprimanta, modem – ul. Placa de baza pastreaza legatura si cu celelalte componente ale calculatorului care nu sunt amplasate direct pe ea, prin magistrale (cum ar fi CD-ROM, HDD, FLOPPY DISK). 3. PROCESORUL - CPU Unitatea centrala de prelucrare (CPU) este, in ingineria calculatoarelor, un set de circuite microscopice care reprezinta procesorul cu informatiile principale dintr-un calculator. CPU este in general un singur microprocesor creat de obicei dintr-un disc subtire de material semiconductor, de obicei siliciu, cu milioane de circuite electrice pe suprafata sa. Pe un nivel mai inalt, CPU este de fapt un numar de unitati de prelucrare interconectate care sunt fiecare responsabile pentru un aspect al functiei unitatii centrale de prelucrare.

Unitatile centrale de prelucrare standard contin unitati de prelucrare care interpreteaza si implementeaza instructiunile software-ului, realizeaza calcule si comparatii, fac decizii logice (determinand daca o propozitie este adevarata sau falsa dupa regulile Algebrei Booleene), inmagazineaza temporar informatii pentru utilizarea ulterioara de catre alta unitate de prelucrare a CPU, tin evidenta pasului curent in executia programului si permit CPU sa comunice cu restul calculatorului. Principalele caracteristici ale puterii unui procesor sunt: - cantitatea de memorie ce poate fi citita la un moment dat - viteza de executie a operatiilor - numarul de instructiuni diferite ce pot fi executate
4. PLACA VIDEO (Video card) este responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului. Ea este a doua componenta, dupa procesor, care determina puterea unui calculator si de aceea si in cazul ei este recomandat sa nu facem economie atunci cind dorim sa o cumparam. Daca nu dispunem de resurse financiare foarte mari este mai degraba recomandat sa avem un calculator cu un procesor puternic si o PV cu performante medii decit sa avem un procesor cu performante medii si o PV puternica. PV contine un procesor specializat numit GPU (Graphical Processing Unit) sau VPU (Video Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afisarea imaginilor, cealalta parte a acestor calcule fiind facuta de procesorul calculatorului (CPU). Fiecare PV are si o cantitate de memorie inclusa pe ea care este folosita de GPU (de exemplu pentru a stoca texturile suprafetelor intilnite in jocuri). Placa Video se fixeaza pe placa de baza intr-un slot alungit numit slot. Acesta poate fi de tip AGP (cel mai frecvent) sau PCI (foarte putine PV il folosesc in prezent). Modul de transfer a datelor video prin portul AGP este de 1X, 2X, 4X sau 8X dar asta nu inseamna ca un mod de transfer de 8X este de doua ori mai bun decit de cel 4X, ele avind performante apropiate, evident cu un plus de performanta pentru 8X. Placile Video sint construite de multe companii specializate in producerea de piese pentru calculator insa in fapt cea mai mare parte dintre aceste PV au un procesor grafic (GPU-VPU) fabricat fie de NVIDIA, fie de ATI. 5. PLACA DE SUNET (Sound card) Vocea din calculatorul tau care te anunta cand ai primit un nou e-mail este facuta posibila cu ajutorul placii de sunet. De dinaintea aparitii placii de sunet, calculatoarele personale erau limitate la beep-uri dintr-un mic difuzor de pe placa de baza. Spre sfarsitul anilor ’80, placile de sunet au inceput sa lucreze in calculatorul multimedia si au dus jocurile pe calculator la un nivel total diferit. În 1989, Creative Labs a introdus placa de sunet Creative Labs SoundBlaster®. De atunci, multe alte companii au introdus placi de sunet, iar Creative a continuat sa perfectioneze placile Sound Blaster. Anatomia unei placi de Sunet O placa de sunet contine: Un procesor de semnal digital (DSP) care controleaza computatiile Un convertor digital-analog (ADC) pentru audio ce intra in calculator Memorie read-only (ROM) sau memorie Flash pentru stocare de date Interfata pentru instrumente muzicale digitale (MIDI) pentru conectarea echipamentelor muzicale externe (pentru majoritatea placilor, game portul este folosit de asemenea pentru conectarea unui adaptor MIDI extern) Jack-uri pentru conectarea difuzoarelor si microfonului, la fel si alte intrari si iesiri Un game port pentru conectarea a unui joystick sau gamepad Placile de sunet curente deobicei se instaleaza in slot-ul PCI, pe cand altele mai vechi si ieftine se instaleaza pe bus-ul ISA. Multe din calculatoarele din ziua de azi incorporeaza placa de sunet ca un chipset direct pe placa de baza. Aceasta lasa un slot liber pentru alte periferice. SoundBlaster Pro este considerata factorul standard pentru placile de sunet. Aproape toate placile de sunet de pe piata in ziua de azi includ cel putin compatibilitate cu SoundBlaster Pro. 6.
MEMORIA.Timpul maxim de raspuns se refera la intervalul de timp care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Mai exact, intervalul de timp ce se scurge din momentul in care primeste de la microprocesor comanda de citire si momentul in care depune pe magistrala de date valoarea citita (similar este si pentru scriere). Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns. Memorii.Cu cat aceasta valoare este mai mica, cu atat calculatorul este mai rapid.În configuratia unui sistem electronic de calcul in functie de modul in care se realizeaza accesul la memorie, pot fi intalnite simultan doua mari tipuri de memorii: memorii ROM si memorii RAM. Memoria ROM (Read Only Memory – memorie care poate fi doar citita) – este un tip de memorie nevolatila (informatia continuta de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea calculatorului). Este o memorie de tip special, care prin constructie nu permite programatorilor decat citirea unor informatii inscrise aici de constructorul calculatorului prin tehnici speciale Memoriile de tip ROM se clasifica la in functie de modalitatea de scriere a datelor in PROM si EPROM. 1. memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care permit o singura rescriere de programe; 2. memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi sterse si reprogramate din nou de mai multe ori, utilizand tehnici electronice speciale. Programele aflate in ROM sunt livrate odata cu calculatorul si alcatuiesc asa numitul firmware. Calculatoarele din familia IBM – PC contin si o memorie CMOS (de tip RAM, alimentata in permanenta de o baterie pentru a nu-si pierde continutul informational. În aceasta memorie se stocheaza informatii referitoare la configuratia hardware a sistemului electronic de calcul.Daca accesul la memorie este permis atat pentru citire cat si pentru scriere memoria se numeste RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator). Memoria interna. ROM (Read Only Memory - Memorie doar citibila) este o memorie care contine informatii (de obicei programe) nemodificabile pe durata utilizarii calculatorului. Memoria ROM este scrisa o singura data, de obicei la fabricarea calculatorului. Acest tip de memorie nu poate fi rescrisa ori stearsa. Avantajul principal pe care aceasta memorie il aduce este insensibilitatea fata de curentul electric. Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cind nu este alimentata cu energie. Memoria ROM este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input Output System) unui PC. In practica, o data cu evolutia PC-urilor acest timp de memorie a suferit o serie de modificari care au ca rezultat rescrierea/arderea "flash" de catre utilizator a BIOS-ului. Scopul, evident, este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor cerinte si realizari hardware ,ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de functionare. Astfel ca in zilele noastre exista o multitudine de astfel de memorii ROM programabile (PROM-Progamable Read Only Memory-, EPROM-Electricaly Eraseable Programmable Read Only Memory-, etc) prin diverse tehnici, mai mult sau mai putin avantajoase in functie de gradul de complexitate al operarii acestora. Componenta ROM-BIOS este livrata de catre firma producatoare a calculatorului in memoria ROM a sistemului de calcul. Imediat ce se porneste sistemul intra in lucru o rutina a acestei componente.Ca regula generala ROM-BIOS egalizeaza toate diferentele constructive ale sistemului de calcul fata de conventiile DOS. BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu poate functiona, acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem si sistemul de operare. Principiul fundamental de realizare a interfetei ROM-BIOS sete acela ca el ofera niste rutine de intrerupere prin care se realizeaza legatura cu toate perifericele legate la sistem. RAM (Random Access Memory - Memorie cu acces aleator) este o memorie volatila, ceea ce face ca informatia continuta aici sa se piarda la decuplarea calculatorului de sub tensiune. Aceasta este memoria care poate fi citita ori scrisa in mod aleator, in acest mod putindu-se accesa o singura celula a memoriei fara ca acest lucru sa implice utilizarea altor celule. In practica este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru prelucrarea tempoarara a datelor, dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia.In memoria RAM se incarca sistemul de operare si programele de aplicatie. Este o memorie cu viteza de acces foarte mare(actual 8-10 ns).Daca in urma cu cativa ani ea era caracterizata dupa timpul de acces(60-70 ns), acum este caracterizata de viteza de bus la care lucreaza cu procesorul(momentan existand memorie functionand pe bus de 66, 100,133 Mhz). Memoria RAM se clasifica in SRAM (Static) si DRAM (Dynamic). 7. HARD-DISC-ul (HDD) serveste drept memorie non-volatila ,mediu de stocare pentru documentele ,fisierele sau aplicatiile utilizatorului. In 1954 IBM a inventat primul hard-disk cu o capacitate, extraordinara pentru acea perioada , de 5MB impartita pe 24 de platane. Cu 25 de ani mai tarziu cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe piata primul HDD pentru calculatoare personale , capabil sa inmagazineze panala 40 MB, ajungand la rate de transfer de 625KBps folosind modul de codare MFM (Modified Frequency Modulation). Acest mod de codare era folosit de vechile FDD-uri (floppy disk drive) sau sisteme de inmagazinare de date .Este destul de greu de crezut ca daca in anul 1980, spatiu de 100 MB pe hard-disk era considerat foarte generos in timp ce in zilele noastre ar fi cu totul nefolositor chiar si numai pentru sistemul de operare. Constructia HDD-ului Denumirea "hard-disk"(disc rigid) arata de fapt proprietatea fizica a discurilor din interiorul carcasei. Aceste discuri se numesc platane si sunt compuse dintr-un substrat si un mediu magnetic . Substratul sau materialul de baza din care este facut platanul trebuie, prin natura lui sa fie un material non- magnetic capabil sa fie prelucrat in forme foarte subtiri (grosimea acestor platane este de ordinul milimetrilor sau chiar mai mici). Astfel, materialele alese pentru realizarea platanelor sunt aluminiul sau o mixtura intre sticla si un material ceramic . Pentru a permite stocarea datelor, ambele parti ale platanului sunt acoperite cu un strat foarte subtire de material cu proprietati magnetice foarte bune (o pelicula de oxid magnetic) sau, mai recent, cu un strat metalizat foarte subtire. Platanul-este de fapt suportul magnetic pe care se stocheaza datele .Dimensiunile (diametrul) acestuia pot fi de 3.5" sau 5.25",
cele mai intalnite fiind de 3.5". Materialul de baza din care sunt facute aceste platane, este sticla deoarece este foarte maleabila usor de finisat la dimensiuni mici si rezistenta (in ciuda dimensiunilor extrem de mici) la fortele fizice care actioneaza asupra sa in momentul functionarii. Interiorul hard-disk-ului trebuie ferit de actiunea prafului, presiunea constanta a aerului din interior fiind pastrata cu ajutorul unor filtre.Platanele sunt complet izolate fiind mentinute intr-un vacuum partial. De regula exista doua sau trei platane asezate unul peste altul si fixate de un ax ce roteste tot ansamblul de platane la mii de rotatii pe minut(4000-10000 Rpm).Intre platane exista spatiu, ele nefiind lipite, tocmai pentru a permite capului de citire/scriere (montat pe bratul ce il antreneaza) sa se deplaseze pe toata latimea platanului. 8. UNITATI OPTICE (CD/DVD R/RW): Unitatile de stocare a datelor pe suport optic sunt unitati CD (Compact Disc) sau DVD (Digital Versatile Disc). Acestea pot doar citi (Read) datele stocate sau le pot citi, scrie si re-scrie pe suportul optic (Read Write, Re-write). De retinut ca unitatile DVD pot lucra si cu CD-uri, ceea ce, evident, nu este valabil invers. Performanta unei unitati optice este data de viteza de transfer a datelor, precizata prin numarul care precede "X" in descrierea parametrilor unitatii: 1X, 2X, 4X, pana la 52X in cazul unitatilor CD si pana la 16X in cazul unitatilor DVD. In cazul unitatilor CD, 1X este egal cu o rata de transfer de 0,15 MB/secunda, iar in cazul unitatilor DVD, 1X este egal cu 1,32 MB/secunda (echivalenta: 1X unitate DVD = 9X unitate CD). De asemenea, capacitatea mediului pe care se stocheaza datele este importanta, aceasta fiind de maximum 700 MB pentru CD si de 4,7 GB pentru DVD single-layer (un singur strat), respectiv de 8,5 GB pentru DVD double-layer (dublu strat). In cazul unitatilor optice, trebuie notata importanta calitatii discurilor utilizate, care variaza intre producatori. 9. TASTATURA - Este principala componenta prin care utilizatorul da comenzi calculatorului si introduce date.Comenzile sunt date prin scrierea unor instructiuni specifice. 10. MOUSE-UL - Este folosit pentru ca utilizatorul sa dea comenzi calculatorului. Miscarea mouse-ului pe o suprafata plana determina ca un cursor grafic sa se deplaseze pe ecranul monitorului. Deplasarea mouse-ului determina o anumit miscare a unei mici bile plasate in partea de jos.La randul ei, aceasta antreneaza in miscare niste cilindri care transmit impulsuri catre calculator. Acestea sunt interpretate drept comenzi de deplasare a cursorului pe ecran. Atunci cand acesta ajunge in dreptul, unor anumite imagini, se dau comenzile prin apasarea butoanelor mouse-ului.In finctie de tip, mouse-ul are doua sau trei butoane. De regula se utilizeaza doar doua, cel stang si cel drept. 11. TUNERE TV - Pentru cei mai multi utilizatori de calculatoare care doar isi doresc un televizor si pentru care diagonala acestuia are o importanta secundara, achizitionarea unui aparat propriu-zis devine un nonsens. Este indiscutabil mai convenabila cumpararea unei placi TV al carei pret in general nu depaseste 70-80 USD si care ofera si o serie de avantaje fata de televizoarele obisnuite. Tinand cont de aceste lucruri si de maturizarea care tinde sa se instaleze si in acest segment de piata, am decis ca este timpul pentru o evaluare de tunere TV. Testul a fost impartit in doua categorii:tuner-e simple sub 100 USD si placi grafice cu tuner integrat.Pentru acesta am ales un procesor Intel Pentium III 500 MHz si 64 MB SDRAM PC 100, astfel incat tuner-ele sa nu aiba nici un fel de limitare din partea sistemului.Placa de baza pe care am montat componentele mentionate afost un MSI 6163, iar harddisk-ul lct 8,4Gb.Monitorul pe care tuner-ele si-au etalat imaginile a fost un CTX 1569SE, iar grafica a fost asigurata de un 3D AGPhantom,placa bazata pe un chipset Nvidia Riva TNT2M64 si cu 16MB RAM.Trebuie sa mentionam ca am incercat sa folosim driverele Detonator 3.68 (cea mai recenta versiune disponibila pe site-ul Nvidia la momentul testului) insa toate tuner-ele –nu cele integrate pe placi grafice- au afisat numai imagini “inghetate" in mod overlay,fara sa blocheze sistemul.Singura solutie a fost folosirea unor drivere anterioare.De asemenea, la sistem a mai fost atasat un CD-ROM drive Creative 52x. Deoarece imaginea pe care au afisat-o toate tuner-ele a fost de buna calitate (practic nu au fost diferente) ele folosind parti de RF de la Philips, LG si Temic, aportul principal la evaluare a ramas pe umerii dotarii driverelor (care la unele placi au generat o instabilitate mai mare,la altele mai mica sau chiar nula) si soft-ului care a insotit fiecare placa in parte (capabilitati,comportare in lucru efectiv etc.).Astfel am conectat fiecare tuner pe rand la un circuit de televiziune prin cablu si i–am evaluat posibilitatile in ceea ce priveste receptia, scanarea automata a canalelor, acordul fin, redimensionarea imaginii, dotarea, instalarea si capacitatile software-ului, documentatia, precum si multe alte aspecte. 12. IMPRIMANTA - Cu ajutorul ei se listeaza documente si imagini.In functie de tipul imprimantei, listarea se poate face color sau alb negru. In practice se folosesc trei tipuri de imprimante : A.Imprimante matriceale – au un cap de tiparire de tip mecanic care se deplaseaza inainte si inapoi. Capul are, la randul lui, mai multe ace, prin care se realizeaza tiparirea. Intre hartie si ace « circula » o banda impregnata cu cerneala speciala. Atunci cand acele ating banda. Cerneala este transferata asupra hartiei. B.Imprimante cu jet de cerneala(inkjet) – scriu prin faptul ce arunca un jet de cerneala catre hartie. Cerneala este pulverizata prin niste duze(mici orificii).Mecanismul de tiparire este activat prin intermediul unui cristal piezoelectric care se contracta la primirea unui impuls electric si permite trecerea cernelii prin duza. C.Imprimante laser – folosesc prin imprimare tehnologia laser. Initial un tambur, realizat din substante speciale, are o animita sarcina electrica pe toate suprafata. Asupra lui este dirijat un fascicol de lumina corespunzator unei anumite imagini care urmeaza a fi tiparita.Sarcina dispare de pe suprafetele atinse de lumina. In continuare asupra, tamburului este imprastiat un colorant special.Acesta « umple » suprafetele care au sarcina electrica. Ulterior el este transferat asupra hartiei prin incalzire, obtinundu-se imaginea. 13. SCANNER-UL - Este un dispozitiv care permite sa fie citite pagini obisnuite care contin imagini, texte. Acestea sunt stocate in memoria calculatorului si pot fi transmise prin posta electronica, ca pot fi prelucrate, inserate in alte documente etc. Oricui ii place sa foloseasca poze atunci cand lucreaza pe computer, desi nu are neaparat nevoie de ele. E dificil de lucrat fara o imprimanta si imposibil fara un monitor. Scannerul nu este neaparat necesar, dar, o data ce ati intrat in posesia unuia, veti fi surprins de cat este de util. Puteti crede ca un scanner este bun doar la adaugarea unor poze in scrisori, articole sau proiecte scolare. Dar scannerul poate mai mult. Iata cateva exemple: la transmiterea faxurilor, pentru fotocopiere ocazionala sau pentru a depozita copii ale unor documente vechi. Puteti sa testati, totodata, minunea tehnicii care este recunoasterea caracterelor optice (OCR) - un sistem ce invata computerul sa va citeasca toate scrisorile. Va vom prezenta in continuare diferitele tipuri de scannere existente, pentru a-l alege pe cel care se potriveste cel mai bine nevoilor, spatiului si posibilitatilor dumneavoastra financiare. Apoi va vom explica felul in care puteti folosi la maxim proprietatile aparatului. Indiferent de tipul scannerului ales, veti vedea ca acesta este unul dintre cele mai amuzante accesorii pe care le puteti atasa PC-ului.
 Desi exista scannere de toate formele si dimensiunile, totusi ele se impart in trei mari categorii: scannere de mana, acannere pentru documente si scannere plane. 14. MODEM-UL - Se foloseste pentru a avea acces la posta electronica si, in general, la internet. El se cupleaza la calculator si la cablul telefonic. Modem-urile sunt de doua feluri :externe – sunt plasate in afara unitatii cenrtrale si interne – se gasesc in interiorul unitatii centrale. Ele au rolul de a converti semnale analogice de pe reteaua telefonica, in semnale discrete de pe caculator, si invers. 15. SWITCH-urile opereaza la nivelul al 2-lea din sistemul OSI. Swichul "invata" adresa MAC pentru fiecare dispozitiv conectat. Switchurile mai pot interconecta folosin protocolul spanning-tree. Acesta permite gasirea celei mai bune cai intre dispozitive formandu-se o strucutura de arbore. Switchurile folosesc un plan de retrimitere al datelor, mult mai rapid decat alta interfata si care da impresia existentei mai multor cai intre aceleasi dispozitive. Odata ce un switch invata topologia retelei printr-un protocol spanning-tree, acesta retrimite datele prin 2 metode. In total exista 4 metode pe care un switch le poate folosi: • Stocheaza si trimite - switch-ul actioneaza ca un buffer si, in mod uzual, realizeaza o insumare pentru fiecare cadru retransmis. • Cut through - Switch-ul doar citeste adresa hardware a cadrului inainte de a o trimite mai departe. Nu exista detector de erori la aceasta metoda. • Fragment free - Metoda incearca sa retina beneficiile ambelor metode prezentate anterior. Se verifica primii 64 de octeti din cadru, stocandu-se informatia legata de adresare. În acest fel cadrul isi va atinge intotdeauna destinatia. Detectia erorilor este lasata in seama dispozitivelor terminale de la nivelele 3 si 4, de obicei fiind vorba de routere. • Adaptive switching - Metoda comuta automat intre cele trei metode precedente. Metoda cut through apeleaza la "stocheaza si transmite" daca portul destinatie este ocupat in momentul sosirii pachetului. Metodele nu sunt controlate de utilizator, constituind sarcinile exclusive ale switch-ului. Tipuri de switch-uri 1. Dupa forma - Montate intr-un rack - Nemontate 2. Dupa posibilitatea de configurare - Neconfigurabile - Configurabile - Inteligente Prima categorie nu poseda interfata de configurare. Ele se regasesc uzual in mediile SOHO (LAN si Small office/Home office). Optiunile de configuratie pentru switch-urile din a doua categorie variaza in functie de producator si de model. Modelele mai vechi utilizeaza o consola seriala. Dispozitivele mai recente folosesc o interfata web (uneori se pot configura si prin intermediul propriilor butoane, desi aceasta situatie nu este una tipica). Switch-urile configurabile se regasesc in retele de dimensiuni medii/mari si prezinta un pret si o calitate mai ridicate. Sarcina de configurare necesita de obicei intelegerea nivelului 2 al retelelor. Caracteristici ale switchului cu management Hardware De obicei pe panoul frontal al switch-ului sunt: - N porturi Ethernet (uzual 10/100 Mbps) - portul consola (port serial pentru configurare folosind CLI) - unul sau mai multe porturi Gigabit Ethernet pentru conectarea switch-ului la un port Ethernet de banda larga (backbone) - unul sau mai multe sloturi pentru utilizarea unui transceiver mini-GBIC pentru conexiunea prin fibra optica la backbone Configurarea acestor switch-uri se poate face prin: - pagina web de configurare, accesand cu un browser adresa IP a switch-ului - Command Line Interface (CLI), folosind o conexiune intre portul serial al calculatorului si portul serial din switch, si aplicatia Hyper Terminal cu datele de configurare furnizate de producatorul switch-ului. VLAN O retea fizica poate fi impartita in mai multe subretele logice independente, numite VLAN-uri. Calculatoarele dintr-un VLAN pot fi conectate in switch-uri diferite din reteaua LAN. Switch-urile care folosesc VLAN-uri creaza o impartire a retelei in domenii de broadcast separate dar fara a avea problemele de latenta ale routerelor, fiind si mai putin costisitoare decat acestea. 16. ROUTER (repartitor). O retea complexa necesita un dispozitiv care nu doar sa cunoasca adresa fiecarui segment, ci sa determine si cea mai buna cale (ruta) pentru transmiterea datelor si filtrarea traficului de difuzare pe segmentul local. Routerele pot comuta si rula (dirija) pachete intre diferite retele. Utilizarea unui router In concluzie, routerul asigura urmatoarele operatiuni : - Dirijarea traficului - Securitatea datelor - Filtrarea pachetelor SURSA 02 Componentele calculatorului - Butonul de pornire al monitorului se gaseste de obicei in partea din fata a monitorului.Porinrea e indicata de aprindrea uni LED langa butonul de pornire. Componentele calculatorului - Ordinea de pornire este: 1. monitorul; 2. unitatea centrala. Componentele calculatorului - Ordinea de inchidere este: 1. unitatea centrala; 2. monitorul. MONITORUL (Display) -dispozitivul cu ajutorul caruia un PC poate prezenta utilizatorului informatii in forma de text sau grafica si este bazat pe un tub catodic sau cristale lichide (LCD). TASTATURA -dispozitivul la introducerea informatiilor ’’in’’ calculator fiind mijlocul principal de dialog al omului cu calculatorul. Orice apasare si eliberare rapida a unei taste provoaca afisarea pe ecranul monitorului a caracterului scris pe aceasta. O tasta mentinuta apasata provoaca afisarea repetata a caracterului pe ecranul monitorului. Unitatea Centrala (UC) -este de fapt ’’creierul’’ care coordoneaza intreaga activitate a unui calculator personal. De aici se solicita informatii pe care uitilizatorul le va introduce de la tastatura sau se afiseaza rezultate pe monitor. Tot in unitatea centrala sunt realizate prelucrarile de date prin executarea unui program. Importanta deosebita a unitatii centrale e evidenta, asadar este usor de inteles de ce caracteristicile principale ale unui calculator personal sunt alte de caracteristicile si parametrii de functionare ai unitatii centrale. Unitatea de memorie (UM) –este montata pe placa de baza a calculatorului si desemneaza componentele de stocare temporara a datelor imediat necesare microprocesorului. Viteza sa de lucru este comparabila cu a microprocesorului. Este alcatuita dintr-un numar mare de celule de memorare, fiecare celula putand memora un bit de informatie. Din punctul de vedere al mentinerii informatiei stocate, memoria interna se clasifica in: Memoria ROM (Read Only Memory), care nu-si pierde continutul la incetarea trecerii curentului electric, dar nici nu poate fi modificata prin programele utilizatorului. Memoria RAM (Random Access Memory), care isi pierde continultul la incetarea alimentarii cu curent electric. Memoria ROM are capacitatea redusa si este folosita pentru a retine informatiile absolute importante despre configuratia calculatorului si functiile de baza din comunicarea acestuia (BIOS-Basic Input Output System). 1.UNITATEA CENTRALA In interiorul ei se gasesc place de baza si anumite componente care permit stocarea si regasirea informatiei.Pe acesta se amlpaseaza microprocesorul(acea piesa dreptunghiulara de cativa centimetri patrati care are rolul de a efectua toate operatiile aritmetice si logice), memoria interna(care are rolul de a memora temporar programele aflate in executie sau asteptare si anumite date) si placi de extensie(care se amplaseaza prin intermediul unor sloturi de extensie). 2.MONITORUL Are rolul de a afisa imagini texte etc. Prin intermediul sau calculatorul transmite mesaje si rezulate utilizatorului .Monitoarele sunt de doua feluri: A.Monitoare CRT,folosesc o tehnologie mai veche, dar care se utilizeaza si astazi. Imaginile se obtin prin dirijarea unui fascicol de electroni intr-un tub, care contine gaz inert aflat la o presiune foarte scazuta, catre un dispozitiv cu sarcina pozitiva.In drumul lor acestia se lovesc de o placa fosforescenta care produce imaginea. B.Monitoare LCD au la baza o tehnologie bazata pe cristale lichide.Ele echipeaza laptop-urile.Laptop-ul este un calculator portabil, extrem de util pentru persoanele care se deplaseaza. SURSA 03 1.INTRODUCERE Un PC (Personal Computer), produs dupa standardele IBM are in exterior vizibile doua module :towerul si monitorul. Se deosebesc apoi perifericele care sunt tastaura, mouse-ul, boxe, joystick, modem extern. Towerul la randul sau are drept rol a tine toate componentele intr-un loc, a le feri de praf, socuri,etc. Este pur si simplu o cutie care la exterior prezinta o serie de butoane ce indeplinesc functii de baza: pornire/oprire, resetare si eventual buton pentru schimbarea frecventei ceasului intern. Ultimele doua butoane nu sunt intilnite la toate carcasele, la carcasele ATX butonul de reset nu mai este prezent in unele cazuri, restartarea revenind in sarcina sitemului de operare si a Bios-ului; in schimb, butonul de schimbare a frecventei a disparut complet de pe carcasele noi, rolul sau fiind activ in cazul procesoarelor din familia i286, i386, i486. Avea rolul de a injumatati frecventa de tact a procesorului sau dimpotriva de a o mari; astfel frecventa putea fi setata la 66 sau 33Mhz, etc. Înainte de a incepe prezentarea detaliata subliniez ca pentru buna functionare a unui calculator nu este responsabila o singura componenta; fiecare componenta participa activ sau pasiv la realizarea unei functionalitati satisfacatoare. 2.PREZENTAREA COMPONENTELOR 2.1 PROCESORUL - Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive, de a imparti sarcini fiecareia, de a coordona si verifica executia sarcinilor primite. Un calculator nu poate functiona fara procesor. Procesoarele au avut evolutie rapida de la 8088,8086…80486, productia fiind asigrata in principal de firma Intel, printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati. Alte firme producatoare sunt AMD, Cyrix, ITD. Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine decat cele produse de Intel si au o arhitectura compatibila cu cele produse de Intel, insa se dezvolta separat. Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de executie paralela, la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de executie intr-o banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele, astfel ajungandu-se la 11 faze paralele. În plus, procesorul 486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul instructiunilor ce pot fi executate la viteza de o instructiune pe impuls de tact. La acest processor a fost pentru prima data integrata unitatea de calcul in virgula flotanta (coprocesorul) in acelasi cip cu CPU-ul. Amd a lansat in aceeasi perioada procesorul 486 DX5 cu frecvente pina la 133, fara prea mult success. Surprinzator, dupa 486 nu a urmat 586, decat pentru Cyrix si AMD. Intel a decis sa schimbe formatul numelui trecand la Pentium. Procesorul Pentium a adaugat o a doua banda de asamblare pentru a obtine performante superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa doua instructiuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat, existand un cache de 8 Ko pentru cod si unul similar pentru date. Pentru imbunatatirea executiei ramificatiilor din programe s-a implementat conceptul de predictie a salturilor, introducandu-se un tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile. Registrele principale au ramas pe 32 de biti, caile interne fiind pe 128 sau 256 de biti, magistrala de date externa – 64 biti. Procesorul Pentium are integrat un controller de intreruperi avansat (APIC) folosit in sistemele multiprocessor. Amd a lansat intr-o perioada intermediara procesorul 586, apoi K5. dupa 586 pentru Cyrix urmand 6x86. Amd si Cyrix au ramas multa vreme intr-un con de umbra al lui Intel, mai ales ca procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid, de la frecventa de 166 Mhz fiind adaugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instructiuni, patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii; MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD (Single Instruction,Multiple Data), permitand imbunatatirea performantelor aplicatiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari siruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D). Dupa Pentium urmeaza Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instructiuni intr-un impuls de tact avand un cache L2 de 256 Kb strans legat de CPU printr-o magistrala dedicata pe 64 de biti. Procesoarele Pentium si Pentium Pro au fost dezvoltate pana la frecvente de 233 Mhz, urmatorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) si Pentium III. Revenind la AMD, a lansat procesorul Amd K6 ce avea in plus 32kb cache level 1 fata de K5. Urmatorul pas a fost AMD K6-2, care a dat o replica MMX-ului de la Intel cu un set de instructiuni numite !3D NOW; trebuie amintit ca si procesoarele K6 au inglobat instructiuni MMX frecventa maxima atinsa fiind de 500Mhz. AMD K6-3 inglobeaza 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substantial Cyrix a ramas in urma, unui 6x86 la 200Mhz corespunzandu-i un Pentium la 150Mhz, pe cand la AMD seria K6 –K62 a fost extrem de reusita, depasind pe alocuri procesoarele Intel la frecvente echivalente. Fiecare procesor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de baza, astfel procesoarele se introduc intr-un soclu de pe placa de baza, ce are un numar standard de pini (321). Pentru a descuraja concurenta, Intel a schimbat modul de conectare a procesoarelor Pentium II-III, conectarea la mainboard facandu-se printr-un nou tip de soclu – Sec – Slot 1; Intel nu a dat drept de productie (licenta) a acestui soclu firmelor AMD si Cyrix. Ca replica, AMD a conceput procesorul AMD K7, ce concureaza direct Pentium II prin frecvente de pana la 900Mhz si cache level 2 –512Ko, pentru un nou tip de soclu–Slot A. Succesul pe piata al procesoarelor Intel a fost datorat faptului ca fiecare nou procesor ingloba functiile precedentului (astfel un Pentium II este capabil de executa cod scris pentr 386) , caracteristici intalniti rar la inceput (1980). Procesoarele Sparc, Alpha, Dec, Risc sunt extrem de scumpe, incompatile cu codul x86, ele fiind in proiectate pentru aplicatii paralele, volum mare de calcul, sisteme multiprocesor. Firma SPARC a lansat de curind procesorul pe 64 biti UltraSparc la 1,5 Ghz. Trebuie amintit ca un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare. Placile de baza ‘normale’ permit prezenta unui singur processor, insa sunt producatori ce ofera optiunea de ‘dual processor’. Astfel in sistemele produse de Digital, HP se pot intalni intre 2-8 procesoare. Problema este ca numai anumite sisteme de operare stiu sa foloseasca multiprocesarea (Linux, SunOs, Unix, WindowsNT).

Astfel in Windows 9x prezenta unui processor suplimentar nu va influenta cu nimic performanta sistemului. Sistemele multiprocesor sunt folosite in servere sau in statii de lucru cu flux mare de date (CAD, GIS, etc). Un alt motiv de a folosi un sistem multiprocesor este securitatea oferita. Astfel in cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare conducerea va fi luata de celalalt. 2.2 MEMORIA In configuratia unui sistem de calcul intalnim doua mari tipuri de memorii – RAM si ROM. Memoria este spaliul de lucru primar al oricarui calculator. Lucrand in tandem cu CPU (procesorul) are rolul de a stoca date li de a procesa informatii ce pot fi procesate imediat si in mod direct de catre processor sau alte dispozitive ale sistemului. Memoria este de asemenea legatura dintre software si CPU.

Din punct de vedere intern memoria RAM este aranjata intr-o matrice de celule de memorie, fiecare celula fiind folosita pentru stocarea unui bit de date (0sau1logic). Datele memorate pot fi gasite aproape instantaneu (timp de ordinul zecilor de ns) prin indicarea randului si coloanei la intersectia carora se afla celula respectiva. Se deosebesc doua tipuri de memorie: SRAM(Static Ram) si DRAM(Dynamic Ram) . Tehnologia DRAM este cea mai intalnita in sistemele actuale, trebuind sa fie reimprospatata de sute de ori / secunda pentru a retine datele stocate in celulelede memorie (de aici vine si numele); fiecare celula este conceputa ca un mic condensator care stocheaza sarcina electrica.
Este prezenta sub doua tipuri de module: SIMM-urile si DIMM-urile. SIMM-ul a fost dezvoltat cu scopul de a fi o solutie usoara pentru upgrade-uri. Magistrala de date este pe 32 biti, fizic modulele prezentand 72 sau 30 de pini. DIMM-ul a fost folosit intai la sistemele MacIntosch dar a fost adoptat pe PC-uri datorita magistralei pe 64 de biti, avand 128 pini.

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Facebook Themes